INSP a actualizat toate definiţiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus.
Definitiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19)
Criterii clinice
Orice persoană care prezintă cel puțin unul din următoarele semne și simptome:
– tuse
– febră
– scurtarea respirației
– debut brusc al anosmiei, ageuziei sau disgeuziei
Notă:
Pentru copiii cu vârsta pana la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentația, se poate suspecta infecția cu SARS-CoV-2.
Criterii de diagnostic imagistic
Evidențe radiologice de leziuni compatibile cu COVID-19
Criterii de laborator
Detecția acidului nucleic sau a antigenului SARS-CoV-2 într-o probă biologică
Criterii epidemiologice
Cel puțin unul dintre următoarele:
– contact direct cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 7 zile anterioară datei debutului;
– rezident sau personal al unei instituții pentru îngrijirea persoanelor vulnerabile în perioada de 7 zile anterioară datei debutului, instituție în care transmiterea SARS-CoV-2 a fost confirmată
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Orice persoană care întrunește criteriile clinice
B. Caz probabil
Orice persoană care întrunește criteriile clinice și care are legătură epidemiologică
cu un caz confirmat
SAU
Orice persoană care întrunește criteriile de diagnostic imagistic
C. Caz confirmat
Orice persoană care întrunește criteriile de laborator
Testarea pentru SARS-CoV-2 este obligatorie pentru toate cazurile posibile.
Caz probabil de infecție cu VOC Omicron
Persoana cu rezultat pozitiv la NAAT sau test rapid antigenic pentru SARS-CoV-2 SI una dintre urmatoarele: esec la detectia genei S sau rezultat pozitiv la screening de varianta pentru mutatiile caracteristice VOC Omicron sau este contact al unui caz probabil sau confirmat cu VOC Omicron
Caz confirmat de infecție cu VOC Omicron
Persoana cu rezultat confirmat prin secventiere pentru VOC Omicron
Contactul direct este definit ca:
• Persoană care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
• Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
• Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă);
• Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute;
• Persoană care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sala de clasă, sală de ședințe, sală de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;
• Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu
COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție.
Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 7 zile anterioare datei debutului.
Orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protectie corespunzator și a respectat distantarea fizica NU ESTE CONSIDERATA CONTACT DIRECT.
Definițiile de caz COVID-19 asociat asistenței medicale (IAAM)
Sursa SARS-CoV-2: asociată asistenței medicale versus transmisă comunitar
Clasificarea cazurilor de COVID-19 ca infecții asociate asistenței medicale trebuie să țină cont de perioadele de incubație cunoscute la acest moment, respectiv numărul de zile până la debutul simptomelor, sau până la testul de laborator pozitiv (indiferent care este primul), după admiterea într-o unitate sanitară (în ziua 1), evaluarea sursei, prevalența COVID-19 în instituție/secție, contactul cu cazuri cunoscute din comunitate sau din unitatea medicală, precum și orice alte date care indică în mod plauzibil sursa infecției.
În acest sens putem avea următoarele situații:
Caz COVID-19 internat, cu sursă în comunitate:
X. Simptomele prezente la internare sau cu debut în ziua 1 sau 2 după admitere;
Y. Debutul simptomelor în zilele 3-6 și o suspiciune puternică de transmitere în comunitate
Caz COVID-19 internat, cu sursă nedeterminată:
Z. Debutul simptomelor în ziua 3-6 după admitere, cu informații insuficiente cu privire la sursa de virus pentru a-l aloca la o altă categorie
Caz COVID-19 internat, cu sursă probabilă în spital:
– Debutul simptomelor în ziua 3-6 și o suspiciune puternică de transmitere a virusului prin asistența medicala acordată
Caz COVID-19 internat în spital, cu sursă în spital
AA. Debutul simptomelor în ziua ≥7 după internare.
Există și situația în care apar simptome caracteristice COVID-19 care debutează într-un interval de 7 zile de la externarea dintr-o unitate sanitară (de exemplu, reinternare), situație în care sursa de virus poate fi comunitară sau nedeterminată. În acestă situație evaluarea finală trebuie să țină cont de paticularitățile cazului.
Deces cauzat de COVID-19
Decesul cauzat de COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relație cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută majoră, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie cu germen identificat prin hemocultura etc) și la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală și momentul decesului.
Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecțiuni hematologice etc.) și COVID-19 trebuie raportat ca și cauză a decesului, independent de condițiile medicale
pre-existente care se supectează că au favorizat evoluția severă a COVID-19.
COVID-19 trebuie menționat pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces
Criterii pentru initierea testarii pentru SARS-CoV-2
Confirmarea prompta a cazului suspect este necesara pentru a asigura, rapid si eficient, supravegherea epidemiologica a contactilor, implementarea masurilor de prevenire si control al infectiei, precum si colectarea informatiilor epidemiologice si clinice relevante.
În vederea prevenirii aparitiei focarelor de infectie cu SARS-CoV-2 in randul personalului medico-sanitar si auxiliar din unitatile sanitare cu paturi este recomandata efectuarea unui test rapid antigenic zilnic sau cel putin de doua ori pe saptamana, indiferent de statusul vaccinal si de trecerea prin infectie, daca aceasta a avut loc cu mai mult de 90 de zile anterior.
Definitii de caz si recomandari de prioritizare a testarii pentru COVID-19_Actualizare 08.02.2022