Noi restricţii pentru români în contextul creşterii numărului de cazuri COVID-19. Premierul Ludovic Orban convoacă CNSU

Numărul cazurilor de COVID-19 crește de la o zi la alta în România, depășind zilnic pragul de 3.000. Luni, rata de pozitivare a testelor a ajuns la 20%. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, avertiza că există riscul ca peste 10 zile România să aibă între 5.000 și 7.000 de cazuri de COVID pe zi, în cazul în care problema răspândirii virusului nu va fi rezoltată prin restricții.

Deocamdată, autorităţile merg pe restricții punctuale, pe criteriul incidenței cazurilor de Covid la mia de locuitori pe ultimele 14 zile. O localitate intră în carantină dacă acest indice depășește 3.

Municipiul Bucureşti a înregistrat şi luni, 12 octombrie, cel mare număr de îmbolnăviri cu noul coronavirus comparativ cu celalalte judeţe din ţară. În Capitală au fost raportate 413 de cazuri de COVID-19. Peste 100 de cazuri noi de infectare cu SARS-COV2 au fost raportea şi la Iaşi – 164, Prahova – 110.

Cele mai multe cazuri în Capitală a fost raportate săptămâna trecută, mai exact în data de 9 octombrie, 579 cazuri noi de COVID-19 în 24 de ore. Numărul mare de îmbolnăviri a făcut ca coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori, să ajungă la 2.66 în Bucureşti.

Alte articole

Numărul cazurilor COVID-19 ar putea creşte semnificativ în următoarele două săptămâni. Autorităţile se aşteaptă şi la 20.000 de cazuri

Bilanţ coronavirus 25 august 2022. Aproape 3.700 de cazuri noi COVID-19 şi 20 de decese în 24 de ore

Prefectul Capitalei, Gheorghe Cojan, declara săptămâna trecută că dacă rata de incidenţă va ajunge la 3 cazuri la mia de locuitori se vor lua „măsuri extreme”. Săptămâna trecută, barurile, cluburile, discotecile, restaurantele, cafenelele, teatrele, cinematografele, sălile de spectacole şi saloanele au fost închise. De asemenea, masca de protecţie a devenit obligatorie la o distanţă de 50 de metri de şcoliile din Capitală.

Întrebat dacă este posibilă închiderea şcolilor în Capitală, prefectul Capitalei a precizat că „deocamdată nu”, dar lumea trebuie să se protejeze.

În schimb, premierul Ludovic Orban nu excluda carantinarea Capitalei, în anumite zone. Șeful executivului a mai spus că dacă rata de infectare trece de 3 la mia de locuitori, atunci toate școlile vor trece în scenariul online.

„Dacă e depășită rata de incidență de 3 la mie, cazuri cumulate pe utlimele 14 zile, școlile vor trece în regim online integral. De asemenea – aici trebuie făcută o evaluare foarte serioasă, ştiţi că, de regulă, am zis că scoatem focarele, cazurile care nu reflectă răspândirea în comunitate. Se poate ajunge la carantinarea anumitor zone, sperăm să nu se ajungă aici și am convingerea că oamenii înțeleg situația prin care trecem, că vor avea grijă și se vor păzi de infectare„, a spus Orban.

„La indicele peste 3 la mie e prevăzut în ordinul comun Ministerului Sănătății și Ministerului Educației ce înseamnă trecerea la scenariul roșu și anume învățământ online”, a adăugat el.

În ce condiţii s-ar închide şcolile şi grădiniţele din România

Cele mai multe şcoli din Bucureşti nu sunt pregătite pentru a trece exclusiv la predarea cursurilor în online, arată într-un comunicat de presă Consiliul Municipal al Elevilor București (CMEB). 

Organizaţia elevilor atrage atenţia că numărul cazurilor de COVID-19 a crescut considerabil. După prima lună de şcoală, elevii se plâng plâng de nerespectarea condițiilor de distanțare, de faptul că unii profesori şi elevi nu poartă corect masca, de lipsa săpunului şi a dezinfectanţilor în şcoli și de condițiile materiale pentru predarea online.

Citeşte şi: Ministerul Educaţiei: 378 de şcoli au intrat în scenariul roşu. Cursuri online se fac şi la liceul unde predă Monica Anisie

Potrivit ordinului comun al miniștrilor Educației și Sănătății, „la o rată a incidenţei cumulate peste limita de alertă de 3/1.000 locuitori, Direcțiile de Sănătate Publică Judeţene şi a municipiului Bucureşti va prezenta CJSU/CMBSU o analiză a situaţiei epidemiologice din localitate. În funcţie de existenţa transmiterii comunitare în localitate şi numărul de focare existente în unităţile de învăţământ din localitate, precum şi alte criterii de risc, CJSU/CMBSU poate decide, prin emiterea unei hotărâri, suspendarea temporară a activităţilor didactice care presupun prezenţa faţă în faţă din unităţile de învăţământ (scenariul 3), cursurile desfăşurându-se online. În absenţa unei astfel de decizii, unităţile de învăţământ din localitatea respectivă vor funcţiona în scenariul 2”.

De asemenea, se aşteaptă o prelungire al stării de alertă în contextul pandemiei de COVID-19. 

Citeşte şi: Masca de protecţie devine OBLIGATORIE în apropierea şcolilor. Distanţa a fost MICŞORATĂ. Anunţul Prefectului Capitalei

La precedenta şedinţă a CNSU s-au decis noi măsuri pentru protejarea populaţiei împotriva înfectării cu virusul SARS-COV2.

Art. 1 Se modifică art. 3 din Hotărârea CNSU nr. 36 din 21.07.2020 privind constatarea pandemiei de COVID-19 și stabilirea unor măsuri necesar a fi aplicate pentru
protecția populației și va avea următorul cuprins: ”(1) Sunt exceptate de la măsura instituită potrivit art. 2, următoarele categorii de persoane care nu prezintă simptome asociate COVID-19, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind utilizarea materialelor individuale de protecție împotriva COVID-19:

a) persoanele care vin în România din zonele/țările aflate pe lista întocmită potrivit prevederilor art. 2, alin. (3) dar care, înaintea sosirii în România au petrecut ultimele 14 zile anterioare, consecutive, într-una sau mai multe zone/țări pentru care nu este instituită această măsură
b) conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone;
c) conducătorii autovehiculelor pentru transport persoane care au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului;
d) conducătorii auto prevăzuți la lit. b) şi lit. c) care se deplasează în interesul desfășurării profesiei din statul de rezidență al acestora într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat al Uniunii Europene în statul de rezidență, indiferent dacă deplasarea se face prin mijloace individuale sau în cont propriu;
e) membri ai Parlamentului European, parlamentari şi personal aparţinând instituțiilor internaționale, precum și reprezentanți ai României în organisme și organizații
internaționale la care statul român este parte;
f) piloţii de aeronave şi personalul navigant;
g) mecanicii de locomotivă şi personalul feroviar;
h) personalul navigant român, maritim şi fluvial care se repatriază prin orice mijloc de transport, care prezintă autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii din
sectorul transporturilor internaţionale“, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;
i) personalul navigant maritim şi fluvial care efectuează schimbul de echipaj la bordul navelor aflate în porturile româneşti, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă la intrarea în ţară, precum şi la îmbarcarea/debarcarea de pe navă prezintă autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale“, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;
j) personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară, care arborează pavilion român, într-un port românesc, cu condiţia asigurării de
către angajatori a certificatului pentru lucrătorii din transportul internaţional şi a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locaţia unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri;
k) lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum şi cetăţenii români angajaţi ai operatorilor
economici din ţările menţionate, care la intrarea în ţară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;
l) angajaţi ai operatorilor economici din România care efectuează lucrări, conform contractelor încheiate, în afara teritoriului României, la întoarcerea în ţară, dacă
dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul din afara teritoriului naţional;

m) reprezentanţii companiilor străine care au filiale/ sucursale/reprezentanţe sau agenţii pe teritoriul naţional, dacă la intrarea pe teritoriul României dovedesc raporturile contractuale cu entităţile economice de pe teritoriul naţional;
n) persoanele care intră în România pentru activităţi de utilizare, instalare, punere în funcţiune, mentenanţă, service al echipamentelor şi tehnicii din domeniile medical, ştiinţific, economic, apărare, ordine publică şi securitate naţională, transporturi, precum şi persoanele care desfăşoară activităţi profesionale specifice în domeniile menţionate, dacă dovedesc raporturile contractuale/de colaborare cu beneficiarul/beneficiarii de pe teritoriul României, precum şi inspectorii organismelor
internaţionale;
o) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi ai altor reprezentanţe diplomatice acreditate la Bucureşti, posesori de paşapoarte diplomatice, personalul
asimilat personalului diplomatic, precum şi membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu, precum şi membrii familiilor acestora;
p) angajaţii sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională care se întorc în România de la activități desfășurate în interes profesional în
afara ţării;
q) elevii/studenţii, cetăţeni români sau cetăţeni cu domiciliul sau reşedinţa în afara României, care au de susţinut examene de admitere sau pentru finalizarea studiilor, care încep studiile în unităţi/instituţii de învăţământ de pe teritoriul ţării ori se deplasează pentru activităţi legate de începerea, organizarea, frecventarea sau finalizarea studiilor, precum și însoțitorii acestora în situația în care sunt minori;
r) elevii/studenții care frecventează cursurile unor instituții de învățământ din afara tării, fac naveta zilnic către acestea și prezintă documente doveditoare, precum și
însoțitorii acestora în situația în care sunt minori;
s) membrii delegațiilor sportive internaționale care participă la competiții sportive organizate pe teritoriul României, în condițiile legii, oficialii forurilor sportive internaționale care organizează aceste competiții, arbitrii delegați precum și jurnaliști acreditați la aceste competiții;
t) sportivii români, care își desfășoară activitatea în alte state și care sunt convocați la loturile naționale pentru a reprezenta România la competiții sportive organizate în condițiile legii, membrii delegațiilor sportive românești care se întorc în România de la competiții sportive internaționale, oficialii și arbitrii români care au fost delegați la competițiile internaționale precum și jurnaliști acreditați la aceste competiții;
u) sportivii străini legitimați la cluburile din România care revin pe teritoriul țării ca urmare a participării la o competiție internațională oficială a echipelor lor naționale și urmează a-și relua activitatea sportiva la clubul la care sunt legitimați, cu condiția ca aceștia să aibă încheiat un contract valabil cu un club sportiv din România;

v) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract de muncă, în domeniul asistenţei sociale în țările membre ale UE, dacă prezintă un test negativ pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea intrării pe teritoriul național;
w)echipele de filmare care desfășoară activități profesionale pe teritoriul României în baza unui contract sau document doveditor al necesității prezenței în țară,
dacă prezintă un test negativ pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea intrării pe teritoriul național;
x) persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul tării.
(2) Excepția de la măsura instituită potrivit art. 2, se aplică și persoanelor care sosesc în România din țările/zonele de risc epidemiologic ridicat, dacă rămân pe teritoriul național pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) și prezintă un test negativ pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea intrării pe teritoriul național.
(3) Persoanele care sosesc în România din țările/zonele de risc epidemiologic ridicat prevăzute la alin. (1) și intră în carantină pentru o perioadă de 14 zile, pot ieși din carantină după a 10 zi, dacă efectuează un test pentru SARS-CoV-2 în a 8 a zi de carantină, iar rezultatul acestuia este negativ și nu prezintă simptomatologie specifică.”

Art. 2 Se abrogă alin. 2 și 3 ale art. 1 din Hotărârea CNSU nr. 47 din 05.10.2020 privind aprobarea listei țărilor/zonelor de risc epidemiologic pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea și stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății publice.

Art. 3 Se aprobă măsura suspendării zborurilor spre și dinspre România, efectuate de operatorii economici din aviație, dinspre și spre statele prevăzute în lista țărilor/zonelor cu risc epidemiologic ridicat, aprobată prin hotărârea CNSU nr. 47 din 05.10.2020 și publicată pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică, cu excepția celor spre și dinspre statele membre ale Uniunii Europene, Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Emiratelor Arabe Unite și Qatar.

Art. 4 Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, pentru punere în aplicare prin ordine și acte administrative ale conducătorilor acestora.