Între 30.000 si 50.000 de norvegience, poreclite „fetele nemţilor”, au avut o relaţie intimă cu soldaţii germani în timpul războiului, potrivit unei estimări „conservatoare” a Centrului norvegian de studii asupra Holocaustului şi minorităţilor religioase.
După eliberare, aceste femei au suferit represalii din partea autorităţilor: arestări fără temei legal, internări fără proces, disponibilizări, expulzări şi retragerea – neconstituţională – a cetăţeniei.
„În perioada de după Eliberare, multe tinere şi femei norvegience care au avut o relaţie cu soldaţi germani sau au fost suspectate de aceasta au fost victimele unui tratament nedemn”, a remarcat prim-ministrul norvegian Erna Solberg, la un eveniment marcând a 70-a aniversare a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului. „Astăzi, vreau să prezint scuze în numele guvernului”, a declarat ea.
La 73 de ani de la sfârşitul Celui de-Al Doilea Război Mondial, când probabil foarte puţine dintre aceste femei sunt încă în viaţă, aceste scuze oficiale nu înseamnă şi dreptul la reparaţii financiare pentru familiile în cauză.
În timpul războiului, peste 300.000 de soldaţi germani au ocupat Norvegia, o ţară neutră dar invadată de nazişti pe 9 aprilie 1940. „Nu se poate spune despre femeile care au avut relaţii personale cu germanii că au participat la efortul de război german. Infracţiunea lor este că au încălcat regulile nescrise şi normele morale”, a subliniat istoricul Guri Hjeltnes, şefa Centrului de studii asupra Holocaustului şi minorităţilor religioase. „Ele au fost pedepsite mult mai sever decât profitorii de război”, a precizat ea.
În 2000, guvernul de la Oslo a prezentat deja scuze celor aproximativ 10.000 până la 12.000 de copii născuţi din mame norvegience şi soldaţi germani, copii care au avut la rândul lor mult de suferit.