NOTE CAPACITATE 2016. Vezi REZULTATE EVALUARE 2016, conform EDU.RO

NOTE CAPACITATE. Elevii pot găsi toate notele de la evaluare pe România TV.

Rezultatele la Evaluarea Națională au fost afișate vineri, aproximativ 75% dintre candidații prezenți în toată țara la examen obținând medii mai mari sau egale cu 5. Potrivit site-ului evaluare.edu.ro, în București au fost obținute 47 medii de 10.

VEZI AICI SAU AICI NOTE CAPACITATE NAŢIONALĂ 2016

NOTE CAPACITATE. Evaluarea si notarea lucrarilor se realizeaza de catre doi profesori, care lucreaza obligatoriu in sali separate. In cazul in care diferenta dintre notele date de catre cei doi evaluatori este de cel mult 1 punct, nota finala este media aritmetica a acestora, cu doua zecimale, fara rotunjire. Daca diferenta de note este mai mare de 1 punct, lucrarea este recorectata de alti doi profesori evaluatori, stabiliti de presedintele comisiei, iar nota acordata de acestia este nota finala.

27 iunie 2016 – Limba şi literatura română – proba scrisă
28 iunie 2016 – Limba şi literatura maternă – proba scrisă
29 iunie 2016 – Matematică – proba scrisă
1 iulie 2016 – Afişarea rezultatelor (până la ora 16:00)
1 iulie 2016 – Depunerea contestaţiilor (orele 16:00 – 20:00)
2 – 4 iulie 2016 – Rezolvarea contestaţiilor
5 iulie 2016 – Afişarea rezultatelor finale după contestaţii

CAUTARE DUPA NUME. CLICK AICI PENTRU EVALUAREA NAŢIONALĂ 2016

REZULTATE EVALUARE NAŢIONALĂ 2016

Rezultatele finale la Evaluarea Naţională 2015 vor fi publicate şi pe EDU.RO.

REZULTATE EVALURE NATIONALA 2016 EDU.RO. Candidaţii pot solicita comisiei de organizare a Evaluării Naţionale să-şi vadă lucrările numai după afişarea rezultatelor finale, după contestaţii. Vizualizarea lucrării nu va duce la reevaluarea sau modificarea notelor acordate candidatului respectiv.

Admiterea la liceu 2016 se face în trei etape

DMITERE LICEU 2016: Elevii de clasa a VIII-a care se pregătesc pentru admiterea la liceu în 2016, după aflarea rezultatelor la Evaluarea Naţională, au la dispoziţie Ghidul Candidatului publicat de edu.ro. Este vorba despre oferta de şcolarizare, concretizată în profiluri, domenii şi calificări profesionale, ultimele medii de intrare de anul trecut, numărul de clase cu locuri, calendarul admiterii şi alte informaţii utile.

Înscrierile la liceu vor avea loc în perioada 8-12 iulie 2016, iar repartizarea computerizată va fi pe 19 iulie 2016. La admiterea liceu, va conta în proporție de 75% media de la Evaluarea Națională și 25% media generală de absolvire a claselor V-VIII, ca și până acum. În școlile profesionale cu durată de 3 ani, la care elevii primesc o bursă lunară de la stat de 200 de lei și unde practica se face la companii, înscrierile încep pe 13 iunie 2016.

Directorii unităţilor de învăţământ gimnazial stabilesc, până la data de 9 mai 2016, graficul desfăşurării pe clase a acţiunilor de completare a opţiunilor pentru absolvenţii clasei a VIII-a.

Acţiunile de completare a opţiunilor pentru absolvenţii clasei a VIII-a se desfăşoară în perioada 8-12 iulie 2016. La fiecare şedinţă, participă elevii, părinţii/ tutorii legal instituiţi (un părinte/tutore pentru fiecare elev), diriginţii, precum şi un membru sau un delegat al Consiliului de administraţie al unităţii şcolare. Părinţii/tutorii legal instituiţi semnează un proces-verbal de instruire.

Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenţilor învăţământului gimnazial, se calculează ca medie ponderată între media generală la evaluarea naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a, care are o pondere de 75%, şi media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a, care are o pondere de 25% în calculul mediei de admitere.

Calculul mediei de admitere se face astfel:

unde:

MA = media de admitere;

ABS = media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a;

EN = media generală obţinută la evaluarea naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a

Înscrierea în clasa a IX-a, la învăţământul de zi, a absolvenţilor de gimnaziu (cu excepţia celor care candidează pentru licee/clase pentru care se susţin probe de aptitudini, a celor care solicită înscrierea în învăţământul special şi a celor care candidează pe locurile speciale pentru romi, pentru care se aplică prevederile specifice menţionate în prezenta metodologie) se face prin repartizare computerizată, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere, în baza opţiunii candidatului pentru filiera, profilul, specializarea sau domeniul respectiv şi în limita locurilor aprobate, prin planul de şcolarizare, pentru unităţile şcolare finanţate de la bugetul de stat.

În cazul în care doi candidaţi au medii de admitere egale, aceştia vor fi departajaţi folosind, în ordine, următoarele criterii:

– media generală obţinută la Evaluarea Naţională din clasa a VIII-a

– media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a;

– nota obţinută la proba de limba şi literatura română din cadrul Evaluării Naţionale;

– nota obţinută la proba de matematică din cadrul Evaluării Naţionale;

– nota obţinută la proba de limbă maternă din cadrul Evaluării Naţionale, respectiv nota de la proba de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă, susţinută conform prevederilor Art.10, în cazul candidaţilor care solicită înscrierea la unităţi de învăţământ cu predare în limba minorităţilor naţionale.

În cazul în care, la o unitate de învăţământ, pe ultimul loc, există candidaţi cu opţiunea exprimată pentru acea unitate şcolară şi care au mediile de admitere, precum şi toate mediile menţionate egale, atunci toţi aceşti candidaţi sunt declaraţi admişi la opţiunea solicitată.

Pentru liceele/clasele la care se organizează probe de aptitudini, înscrierea se desfăşoară în perioada 23-24 mai 2016

REZULTATE SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ 2016 EDU.RO. Ministerul Educaţiei a centralizat rezultatele înregistrate la simularea probelor din cadrul Evaluării Naţionale pentru elevii claselor a VIII-a. Rata de prezenţă s-a situat la 90,71%: din totalul celor 187.006 elevi de clasa a VIII-a, 166.498 de elevi au participat la toate probele. Rezultatele la simulare au fost publicate, vineri seară, pe EDU.RO.

REZULTATE SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ 2016. Pe tranşe de medii, se înregistrează următoarea situaţie statistică: 22.422 de medii între 5 şi 5,99, 19.109 medii între 6 şi 6,99, 15.985 de medii între 7 şi 7,99, 11.989 de medii între 8 şi 8,99, 3.850 de medii între 9 şi 9,99, respectiv 7 medii de 10.

EVALUARE NAŢIONALĂ 2016. În ceea ce priveşte rezultalele pe discipline, se constată că procentul notelor peste 5 a fost de 60,54% (prezenţă – 90,71%) la proba de Limba şi literatura română, respectiv 32,60% (prezenţă – 90,20%) la matematică. La proba de Limba şi literatura maternă, din 10.170 de elevi prezenţi, circa 76% au reuşit să obțină note peste 5.

Cele mai mici note s-au înregistrat în judeţele Vaslui – 31,22%, Tulcea – 32,67%, și Călăraşi – 33,47%. În aceste judeţe prezenţa a fost, în medie, de aproximativ 90%.

EVALUARE NAŢIONALĂ 2016. La nivel național, 73.342 de elevi (44,05%) au obţinut medii peste 5 la simularea probelor din cadrul Evaluării Naţionale.

Publicarea rezultatelor de la simularea examenului de Evaluare Națională 2016 arată că, dacă nu ar fi o simulare, doar 39,2% din generație ar trece de media 5. În contextul în care adoptarea noului plan cadru pentru gimnaziu întârzie peste termenul anunțat inițial, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice are oportunitatea de a adresa aceste probleme nu doar prin prisma analizei de rezultate și indicatorilor de proces, ci în profunzimea lor, plecând de la cauze și probleme sistemice.

Datele statistice arată că sunt peste 100.000 de copii care riscă medii sub 5 la acest examen, dacă ținem cont și de cei care nu s-au prezentat la toate probele. În actualul sistem, în cazul în care ajung la liceu, mare parte dintre ei se vor regăsi printre cei nu vor participa/nu vor trece examenul de Bacalaureat. Deja avem pierduți, în ultimii cinci ani, din zona ocupării oficiale, între 500.000 și 700.000 de tineri.

„Este foarte greu de crezut și de acceptat cum noi, o țară întreagă, ne permitem să pierdem în jur de 100.000 de tineri în fiecare an. Pe mare parte dintre ei îi pierdem cu bună știință, după ce îi ținem în licee în care se plictisesc și în care nu învață aproape nimic practic”, afirmă Daniela Vișoianu, președintă Federația Coaliția pentru Educație.

„Copiii aceștia nu au nevoie doar de meditații și hei-rupisme din partea profesorilor pentru a trece de pragul mediei 5, peste trei luni. Au nevoie de profesori care să creadă în ei, acum și încă patru ani, astfel încât să poată fi recuperate decalajele existente măcar în parte. Pentru că în opinia Federației, resursele umane pot determina, într-o măsură mult mai mare decât cheltuielile materiale, creșterea calității educației”, mai spune reprezentanta Coaliției pentru Educație.

Un curriculum flexibil, relevant pentru viata reală și interesele elevului, centrat pe competențe și valori încurajează învățarea. Emoția stârnită de dezbaterea pe planurile cadru își are originea în frica profund umană de schimbare, dar și în lipsa de viziune globală.

Profesorii pot alege să susțină schimbarea însă au mare nevoie, ca noi toți, să vadă destinația. Trei documente sunt necesare:

profilul absolventului (recomandăm să se țină cont de propunerea Institutului de Științe ale Educației, dezbătută in vara anului 2015)
noul curriculum – planul cadru general, din care se vor dezvolta planuri cadru pentru filiere/profiluri diferite, programe școlare și manuale;
sistemul de evaluare (noi adăugăm și monitorizare) prin care să se asigure concordanța dintre primele două, adică prin instrumentele de curriculum atingem profilul proiectat;

În opinia Coaliției pentru Educație, evaluarea (oricum s-ar numi ea) trebuie proiectată și organizată de la început. Când propunem o modificare, de exemplu o nouă programă școlară, două sunt seturile de întrebări esențiale:

ce competențe (cunoștințe și abilități și comportamente) sunt dezvoltate în clasă prin această programă școlară? Știu profesorii să faciliteze dobândirea acestor competențe?
cum ne asigurăm că ceea ce trebuie să se întâmple se va întâmpla (monitorizare și evaluare), adică absolventul să dobândească competențele de care are nevoie pentru a fi un adult împlinit?

„Evaluarea trebuie să ajute elevul să își înțeleagă progresul, dat fiind ca una dintre competențele-cheie este autonomia în învățare, și trebuie să fie valorificată permanent pentru îmbunătățirea performanței sistemului (profesor, școală, politici publice)”, afirmă Daniela Vișoianu, președintă Federația Coaliția pentru Educație.

„Aceste generații de copii merită mai multă atenție și mai multă onestitate și transparență, pentru că rezultatele lor sunt rezultatele noastre, ca sistem, iar ei sunt viitorul nostru, ca țară. Rupturile supralicitate între părinți și profesori, de exemplu, crează spații de slăbiciune ale plasei de siguranță pe care un stat responsabil trebuie să o asigure (micilor) săi cetățeni. Prin toate găurile provocate de căutările de vinovați cad, an de an, mii şi mii de copii. Pentru majoritatea acestor copii, mai ales in cazul celor care provin din medii defavorizate, singura sansa este o educație de calitate la care să aibă acces în mod echitabil”, a concluzionat Daniela Vișoianu.

Coaliţia pentru Educaţie este o federaţie constituită în primăvara anului 2015, de mai multe organizații neguvernamentale din domeniu, care îşi propune să coaguleze energii şi resurse pentru a împlini o viziune curajoasă despre învăţare în România.

Scopul Coaliţiei este să contribuie la crearea şcolii în care fiecare vrea şi poate să îşi împlinească potenţialul. Procesul de formare și dezvoltare a Coaliţiei este susţinut în intervalul aprilie 2015 – aprilie 2016, în cadrul unui proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

REZULTATE SIMULARE EVALUARE NATIONALA 2016 EDU.RO: Pe tranşe de medii, se înregistrează următoarea situaţie statistică: 22.422 de medii între 5 şi 5,99, 19.109 medii între 6 şi 6,99, 15.985 de medii între 7 şi 7,99, 11.989 de medii între 8 şi 8,99, 3.850 de medii între 9 şi 9,99, respectiv 7 medii de 10.

În ceea ce priveşte rezultalele pe discipline, se constată că procentul notelor peste 5 a fost de 60,54% (prezenţă – 90,71%) la proba de Limba şi literatura română, respectiv 32,60% (prezenţă – 90,20%) la matematică. La proba de Limba şi literatura maternă, din 10.170 de elevi prezenţi, circa 76% au reuşit să obțină note peste 5.

Statistic, cele mai multe note peste 5 s-au înregistrat în Capitală – 60,57% (rată prezenţă – 90,10%), urmată de Brăila – 58,50% (rată prezenţă – 76,61%) şi Cluj – 55,33% (rată prezenţă – 91,37%). Cele mai mici note s-au înregistrat, pe un fond de prezenţă de aproximativ 90%, în judeţele Vaslui – 31,22%, Tulcea – 32,67%, și Călăraşi – 33,47%.

La nivel național, 73.342 de elevi (44,05%) au obţinut medii peste 5 la simularea probelor din cadrul Evaluării Naţionale.

Ministerul Educației solicită inspectoratelor școlare măsuri remediale adecvate, în vederea unei mai bune pregătiri a elevilor din clasa a VIII-a. Pe de altă parte, Ministerul Educației a solicitat Institutului de Științe ale Educației o analiză riguroasă a rezultatelor obținute la simularea evaluării, astfel încât diagnoza rezultată la nivel național să conducă la politici publice destinate îmbunătățirii situației elevilor din învățământul gimnazial.

NOTE CAPACITATE. Judeţele cu cele mai multe note de 10, anul trecut:

NOTE CAPACITATE Cluj – 43 medii de 10
NOTE CAPACITATE Bucureşti – Ilfov – 26 medii de 10
NOTE CAPACITATE Suceava – 25 medii de 10
NOTE CAPACITATE Argeş – 24 medii de 10
NOTE CAPACITATE Iaşi – 20 medii de 10
NOTE CAPACITATE Sălaj – 19 medii de 10
NOTE CAPACITATE Brăila – 19 medii de 10
NOTE CAPACITATE Dolj – 19 medii de 10
NOTE CAPACITATE Bacău – 17 medii de 10
NOTE CAPACITATE Bihor – 14 medii de 10
NOTE CAPACITATE Neamţ – 14 medii de 10
NOTE CAPACITATE Satu Mare – 12 medii de 10
NOTE CAPACITATE Constanţa – 12 medii de 10
NOTE CAPACITATE Galaţi – 11 medii de 10
NOTE CAPACITATE Mehedinţi – 10 medii de 10
NOTE CAPACITATE Olt – 10 medii de 10
NOTE CAPACITATE Buzău – 9 medii de 10
NOTE CAPACITATE Maramureş – 9 medii de 10
NOTE CAPACITATE Prahova – 8 medii de 10
NOTE CAPACITATE Giurgiu – 8 medii de 10
NOTE CAPACITATE Teleorman – 8 medii de 10
NOTE CAPACITATE Mureş – 7 medii de 10
NOTE CAPACITATE Sibiu – 7 medii de 10
NOTE CAPACITATE Botoşani – 6 medii de 10
NOTE CAPACITATE Braşov – 6 medii de 10
NOTE CAPACITATE Vaslui – 6 medii de 10
NOTE CAPACITATE Vrancea – 6 medii de 10
NOTE CAPACITATE Dâmboviţa – 6 medii de 10
NOTE CAPACITATE Gorj – 5 medii de 10
NOTE CAPACITATE Caraş-Severin – 4 medii de 10
NOTE CAPACITATE Hunedoara – 4 medii de 10
NOTE CAPACITATE Ialomiţa – 4 medii de 10
NOTE CAPACITATE Alba – 4 medii de 10
NOTE CAPACITATE Arad – 3 medii de 10
NOTE CAPACITATE Timiş – 3 medii de 10
NOTE CAPACITATE Călăraşi – 2 medii de 10
NOTE CAPACITATE Covasna – 2 medii de 10
NOTE CAPACITATE Bistriţa – 2 medii de 10
NOTE CAPACITATE Vâlcea – 1 medie de 10
NOTE CAPACITATE Tulcea – 1 medie de 10
NOTE CAPACITATE Harghita – zero medii de 10

NOTE CAPACITATE. Anul trecut, rata de promovare s-a îmbunătăţi în toate judeţele, cu o singură excepţie: Teleorman (67% în 2015, faţă de 70% în 2014). La Limba Română, 85,4% dintre elevii care au susţinut examenul de Evaluare Naţională au obţinut note peste 5, în timp ce la Matematică, procentul a fost mai mic, de 73,5%.

NOTE CAPACITATE. Cea mai mare rată de promovare a fost înregistrată în judeţul Brăila (92,4% dintre elevi au luat note peste 5), urmat de Cluj, cu o rată de promovabilitate de 92,4%.

NOTE CAPACITATE. 79,3% dintre elevii de clasa a VIII-a au promovat în 2015 Evaluarea Naţională 2015. La Limba şi literatura română au obţinut note peste cinci 85,4% din elevi, în timp ce la Matematică au fost 73,5% din medii peste cinci. Topul cinci al judeţelor cu cele mai mari procente de promovare arată astfel: Brăila – 92,4%, Cluj – 91,5%, Prahova – 89,9%, Bucureşti – 89%, Iaşi – 85,06%.

NOTE CAPACITATE. Cel mai slabi elevi au fost anul trecut în judeţul Dolj, acolo unde 117 dintre ei au media 2. Pe locul al doilea a fost judeţul Braşov, cu 72 de medii de 2, iar pe locul al treilea s-a aflat judeţul Argeş, cu 71 de elevi cu cele mai slabe medii. La polul opus, au fost şi judeţe cu rezultate excelente. În Ilfov doar doi elevi au avut media de admitere 2, în Cluj a fost un singur astfel de caz, iar în Brăila, unde rata de promovare a depăşit 92%, niciun elev nu va intra la liceu cu media 2. Şi în Capitală s-au obţinut note dezastruoase. Cea mai mică medie de admitere la liceu a fost de 2.32, asta deşi numărul celor care au promovat a crescut cu 7% faţă de anul trecut.

Urmarește RomaniaTV.net și pe