Comisia juridică vrea să iniţieze o serie de dezbateri legate de trei proiecte de lege care pot genera controverse: Legea lobby-ului, Legea insolvenţei persoanelor fizice şi Legea amnistiei şi graţierii.
Deputaţii vor să se consulte pe aceste chestiuni cu reprezentanţi ai societăţii civile şi ai instituţiilor interesate direct de aceste preconizate reglementări astfel încât să se ajungă la variante agreate de toată lumea. Începerea dezbaterilor este preconizată pentru sfârşitul lunii martie.
Legea insolvenţei persoanelor fizice sau a falimentului personal a fost retrasă de la votul în plen luna trecută şi retrimisă la comisie. Proiectul ar permite o minimă protecţie oferită persoanelor incapabile să-şi plătească datoriile, pe modelul de care beneficiază firmele sau persoanele fizice din majoritatea ţărilor europene. Băncile şi FMI s-au opus din răsputeri acestei legi, iar guvernul Ponta s-a angajat de două ori faţă de Fond, în iunie şi noiembrie 2013, să nu introducă o asemenea legislaţie.
Poziţia FMI este oarecum bizară, atât timp cât instituţia internaţională chiar a recomandat legiferarea falimentului personal unor state din regiune mult mai lovite de criza financiară, cum sunt Grecia sau Ungaria.
Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă London Economics pentru Comisia Europeană, contractat în 2011 şi finalizat anul trecut, România este una dintre puţinele ţări europene unde nu există legislaţie privind insolvenţa persoanelor fizice, care nu beneficiază de nicio formă de protecţie în faţa creditorilor odată ce ajung în situaţia de a nu-şi mai putea onora obligaţiile financiare, potrivit unui raport realizat pentru CE.
Alături de Ungaria şi Spania şi spre deosebire de alte state din UE, România nu oferă debitorilor persoane fizice opţiunea de restructurare a datoriilor printr-o procedură de faliment supravegheată judiciar, cu protecţie faţă de creditori.