Noua teorie care stă în spatele obezității. Ce determină, de fapt, creșterea în greutate

Cercetătorul Richard Johnson a unificat o serie de ipoteze din spatele cauzei alimentare a obezității. Lucrarea publicată în revista de cercetare Obesity sugerează că diversele teorii din spatele cauzelor obezității nu sunt incompatibile între ele și că toate pot fi reunite în jurul unui singur motor adevărat: fructoza.

Citește și: STUDIU: Care este cel mai bun moment al zilei pentru a mânca: „Acest tip de dietă poate împiedica persoanele cu prediabet sau obezitate”

Care este, de fapt, adevăratul motiv al obezității

Potrivit cuanschutz.edu, pe lângă dietele bogate în grăsimi și carbohidrați, fructoza ar fi elementul determinant în cazul acumulării de kilograme în plus.

„Fructoza este cea care declanșează metabolismul nostru să treacă în modul de putere redusă și să ne pierdem controlul apetitului, dar alimentele grase devin principala sursă de calorii care determină creșterea în greutate”, spune dr. Richard Johnson, cercetător  University of Colorado Anschutz Medical Campus.

Alte articole

Persoanele obeze din Marea Britanie ar putea primi tratament pentru slăbit pentru a reveni la muncă

Armata americană, cheltuieli de peste 1,3 miliarde de dolari cu militarii supraponderali, doar în 2023. Anul trecut, 52.000 de candidaţi au fost respinşi din cauza greutăţii peste limită

Dietele occidentale bogate în grăsimi și zahăr pot sta la baza cauzei obezități, recunosc experții în nutriție. Așa s-a ajuns ca unele grupuri de specialiști să recomande reducerea zahărului, altele, reducerea aportului de carbohidrați, iar alte sugestii să indice reducerea alimentelor bogate în grăsimi. Aceste teorii nu sunt incompatibile între ele, potrivit lucrării publicate în revista Obesity.

Doctorului Richard Johnson și colegii săi consideră că principala problemă a obezității este fructoza, prezentă în zahărul de masă și alte alimente. Fructoza poate fi produsă în organism din carbohidrați, în special glucoză. Când fructoza este metabolizată, scade energia activă din organism, cunoscută sub numele de ATP, sau adenozin trifosfat, ceea ce provoacă foamea și ne determină să consumăm mai multe alimente.

„Ipoteza supraviețuirii fructozei”, cum o numește Johnson, reunește majoritatea ipotezelor dietetice ale obezității, inclusiv cele două care au fost cele mai incompatibile între ele: teoria echilibrului energetic, care spune că prea multă hrană, și în primul rând grăsimi, determină obezitatea, și modelul carbohidraților-insulină, care plasează carbohidrații în centrul creșterii în greutate.

„Fructoza este cea care declanșează metabolismul nostru să intre în modul de putere redusă și să ne pierdem controlul apetitului, dar alimentele grase devin sursa majoră de calorii care determină creșterea în greutate”, spune Johnson.

Johnson dă exemplul animalelor care hibernează și face o paralelă cu comportamentul uman. Atunci când ne este foame și avem puțină energie activă, intrăm în modul de supraviețuire. Animalele știu să caute hrană atunci când nivelul de energie începe să scadă; de aceea urșii mănâncă fructe pentru a se pregăti pentru iarnă. Fructele sunt alimente bogate în fructoză, iar fructoza înăbușă semnificativ energia activă. Grăsimea acționează ca energie stocată, dar consumul de alimente bogate în fructoză blochează înlocuirea energiei active din stocarea grăsimilor, menținând energia activă la un nivel scăzut, precum un urs care se pregătește pentru un somn lung de iarnă. Teoria sa vede obezitatea ca pe o stare de energie scăzută.

„Identificarea fructozei ca fiind canalul care redirecționează înlocuirea energiei active către stocarea grăsimilor arată că fructoza este cea care conduce la dezechilibrul energetic, ceea ce unește teoriile”, explică cercetătorul.

Citește și: Cele 25 de alimente alcaline care previn cancerul, obezitatea și bolile de inimă