Noul Parlament s-a întrunit marţi. Leon Dănăilă (83 ani) şi Miron Ignat (75 ani), preşedinţi temporari ai celor două Camere

Prima şedinţă a Senatului în actuala componenţă a fost prezidată de Leon Dănăilă, asistat de patru dintre cei mai tineri senatori aleși – George Cătălin Stângă (PNL) și George-Edward Dircă (USR), ambii senatori aleși în circumscripția nr. 18 Galați, social-democratul Marius-Alexandru Dunca (circumscripția nr. 8 Brașov), precum și Constantin Bogdan Matei (ales senator pe listele PSD în circumscripția nr. 40 Vâlcea).

Primul plen urmează să convoace Comisia de validare, care va verifica dacă alegerea noilor senatori s-a realizat cu respectarea prevederilor legii electorale. Comisia de validare poate recomanda invalidarea mandatului unui senator în cazul în care au fost constatate nereguli. Pentru constituirea Comisiei de validare, fiecare partid sau alianță electorală își va desemna reprezentantul, astfel încât să se reflecte configurația politică a Senatului rezultată din alegeri. În urma validării mandatului, senatorii urmează să depună jurământul. Refuzul de a-l depune atrage după sine pierderea mandatului de senator.

La prima ședință a Camerei Deputaţilor au fost prezenți 256 de deputați din totalul de 329 aleși și validați până în prezent. Ignat a fot asistat de către cei mai tineri patru deputaţi: Mara Mareş (24 ani, PNL, Braşov), Andrei Pop (25 ani, PSD, Ialomiţa), Vlad Emanuel Duruş (26 ani, USR, Maramureş) şi Apjok Norbert (27 ani, UDMR, Maramureş). Comisia de validare a mandatelor deputaţilor va fi compusă din 30 de membri.

După ce comisiile alese în şedinţele celor două camere vor valida mandatele, vor elabora fiecare câte un raport în care nominalizează senatorii şi deputaţii pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor. După ce rapoartele vor fi aprobate, prin vot, de către comisii, ele vor fi supuse votului plenului fiecărei camere. Camera Deputaţilor a stabilit deja votul pentru raportul comisiei de validare miercuri la ora 9.00.

Alte articole

Leon Dănăilă ne îndeamnă să nu ținem un regim extrem: „Viața cu regim nu e o viață care se poate duce în condiții optime”

Leon Dănăilă dezvăluie secretul unui creier sănătos. Ce face zi de zi celebrul neurochirurg

Atât comisia de validare a Senatului, cât şi cea a Camerei Deputaţilor pot propune invalidarea mandatului unui parlamentar în cazul în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea dispoziţiilor legii electorale privind candidatura sau obţinerea mandatului, precum şi în cazul în care există o hotărâre definitivă şi irevocabilă privind săvârşirea de către cel în cauză a unei infracţiuni legate de derularea procesului electoral. Eventualii deputaţi sau senatori care vor fi contestaţi de Comisia de validare vor trebui validaţi individual, printr-un vot al plenului.

Preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a anunţat că liberalii vor vota pentru invalidarea mandatului de deputat al liderului PSD Liviu Dragnea, precizând că, dacă va fi necesar, PNL va sesiza Curtea Constituţională. Ea spune că există un precedent, când pentru fapte similare pentru care nu fusese emisă o sentinţă judecătorească la acel moment, în 2004 toate partidele au acceptat invalidarea mandatului de senator al persoanei în cauză. PMP şi USR au anunţat la rândul lor că vor încerca să blocheze validarea mandatului lui Liviu Dragnea.

Camera Deputaţilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia. Senatul este legal constituit după validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul total de senatori.

După ce noii senatori şi deputaţi vor depune jurământul, cel mai probabil miercuri, vor fi alese conducerile celor două camere: preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor, Birourile Permanente şi se vor constitui comisiile parlamentare. Birourile Permanente ale ambelor Camere ale Parlamentului sunt compuse din câte patru vicepreşedinţi, patru secretari şi patru chestori şi se formează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor, respectiv Senatului, are loc prin vot secret, cu buletine de vot. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte candidatul care a întrunit votul majorităţii celor prezenţi. Lista candidaţilor propuşi pentru funcţiile de vicepreşedinte, secretar şi chestor din Biroul permanent se supune în întregime votului deputaţilor, respectiv senatorilor şi se aprobă cu majoritatea voturilor celor prezenţi. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii Camerei Deputaţilor şi Senatului sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni ordinare, la propunerea grupurilor parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective.