“Pe de o parte, aş reinstaura libertăţile francezilor, ridicând starea de urgenţă în toamnă, pentru că aceste libertăţi sunt condiţia existenţei unei democraţii puternice”, a anunţat el. “Codul Penal, aşa cum este el, prerogativele magistraţilor aşa cum sunt ele, pot, dacă sistemul este bine ordonat, să ne permită să ne distrugem adversarii”, a subliniat el.
El a evocat şi viitorul său proiect de lege împotriva terorismului. “Pe de o parte, vreau ca Parlamentul să poată vota aceste dispoziţii noi care ne vor consolida şi mai mult lupta. Acestea ar urma să vizeze explicit teroriştii, nu toţi francezii. De asemenea, vor include măsuri consolidate, dar care vor fi plasate sub supravegherea judecătorului judiciar, respectând integral şi în permanenţă condiţiile noastre constituţionale şi tradiţiile noastre privind libertatea”, a adăugat el, informează news.ro.
Pe plan administrativ, Macron a promis în discursul solemn o “schimbare profundă” şi o reformă a instituţiilor, pentru a răspunde “nerăbdării” francezilor. “Poporul ne cere să ne întoarcem la spiritul de învingător”, a afirmat şeful statului, care a decis să devanseze cu 24 de ore declaraţia de politică generală a premierului său.
Aşa cum a promis şi în campanie, Macron a anunţat reducerea cu o “treime” a numărului de deputaţi şi senatori, promiţând şi introducerea parţială a votului proporţional precum şi să pună “capăt proliferării parlamentare”. De asemenea, a cerut desfiinţarea Curţii de Justiţie a Republicii. În faţa criticilor care au văzut în discurs o “derivă monarhistă”, el a insistat că este vorba de o simplă „necesitate” dictată de “iubirea de ţară”. Pe fondul climatului recent marcat de scandaluri, Macron a cerut presei să “termine cu această căutare neîncetată a scandalului”, informează news.ro.
Primul discurs în Parlament din mandatul lui Macron, început în urmă cu o lună şi jumătate, a fost extrem de urmărit, cu atât mai mult cu cât şeful statului a anunţat că nu va acorda tradiţionalul interviu de 14 iulie.