România va ajunge la un salariu minim net de 300 de euro pe lună, după ce nivelul acestuia va creşte cu câte 100 de lei în 2019 şi în 2020 (de la nivelul actual de 1.900 de lei brut pe lună), potrivit anunţului făcut ieri de Viorica Dăncilă, noul premier PSD, votat ieri în Parlament. Astfel, în condiţiile actuale de taxare, salariul minim pe economie va ajunge de la nivelul actual de 1.162 de lei net pe lună până la 1.219 lei în 2019 (cu 5% peste nivelul din 2018) şi 1.275 de lei net pe lună în 2020 (cu 4,6% peste nivelul din 2019), conform calculelor realizate de Ziarul Financiar.
Creşterea prognozată este semnificativ mai scăzută decât cea din 2017, de exemplu, când salariul minim net pe economie a crescut cu 15%. „Creşterea cu 100 de lei a salariului minim anual este de aşteptat cu sau fără intervenţia guvernului. Consider că cine încă plăteşte salariul minim fie şi-a făcut greşit planurile de dezvoltare, fie are alte motive să facă acest lucru”, a spus Florin Godean, country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Adecco România.
Citeşte şi: Programul Guvernului Dăncilă, trimis la Parlament. Măsuri asumate de Tudose, amânate de Dăncilă
Cu un salariu minim brut de 413 euro pe lună (252 de euro net), România se află în continuare pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte salariul minim, în faţa Bulgariei, care a majorat salariul minim la 260 de euro brut din această lună (echivalentul a 226 de euro net). Prin comparaţie cu Cehia, un angajat român plătit la nivelul minim câştigă un salariu net cu 40% mai mic, iar faţă de Polonia salariul minim net este cu aproape o treime mai redus, potrivit calculelor ZF.
Creşterea salariului minim pe economie este necesară pentru retenţia angajaţilor, având în vedere că unu din trei angajaţi români primeşte salariul minim, iar piaţa muncii este puternic afectată de deficitul de personal, pe fondul migraţiei externe. Peste 3 milioane de români au plecat la muncă în străinătate în ultimul deceniu, pentru salarii de 4 – 5 ori mai mari decât în România. Specialiştii spun însă că, indiferent de deciziile guvernanţilor, impactul pe piaţa muncii este negativ.
„Este iluzoriu să credem că la ora actuală guvernul mai poate poate să influenţeze în vreun mod benefic piaţa muncii, cel puţin în ceea ce priveşte sectorul privat, din simplul motiv că din cauza schimbărilor frecvente aceştia nu ştiu sau nu înteleg ce se întâmplă. Sau ambele”, a mai spus Florin Godean. În ceea ce priveşte comportamentul angajatorilor, a adăugat el, aceştia sunt în expectativă pentru a contracara surprizele care probabil vor urma şi anul acesta. „Asta în condiţiile în care nivelul scăzut al şomajului atinge niveluri record de la lună la lună”, a mai spus şeful Adecco.