La data de 4 august, în depozitele subterane ale României exista echivalentul a 19,87 TWh de gaze naturale, ceea ce înseamnă un grad de umplere a depozitelor de 60,57%, potrivit datelor furnizate de Gas Infrastructure Europe şi preluate de economica.net
Ţările Uniunii Europene stau mai bine decât România la acest capitol, media depozitelor de gaze fiind în UE de peste 71%. De menţionat însă că România este una dintre puținele țări europene cu producție internă semnificativă, ce asigură iarna o parte din consum.
În condiţiile în care, până la 1 noiembrie, fiecare ţară UE are obligaţia să aibă depozitele de gaze pline în procent de 80%, România pare să fie pe drumul cel bun.
“Există o decizie la nivelul Uniunii Europene şi fiecare ţară membră trebuie să intre în iarnă cu 80% din capacitatea de depozitare. În momentul de faţă suntem puţin peste 40%, 41%. Angajamentul nostru, faţă de noi, în primul rând, şi faţă de Uniunea Europeană este ca până la 1 august să avem în depozite 46%. Până la 1 septembrie 57%, până la 1 octombrie 66% şi până la 1 noiembrie 80%”, declara premierul Nicolae Ciucă în urmă cu mai bine de o lună.
Practic, în condițiile în care Gazprom ar restricționa alimentarea cu gaze a Europei, România importă şi înmagazinează semnificativ, profitând și de faptul că pe la noi se face tranzitul de gaz rusesc către Ungaria.
Ţările europene sunt pe cale să îşi atingă obiectivul de umplere a depozitelor de gaze până la începutul acestei ierni, dar costul reînnoirii rezervelor va fi de peste 50 de miliarde de euro, de 10 ori mai mare decât media istorică, scria Reuters ieri.
UE a importat 21,36 milioane de tone de gaze naturale în prima jumătate a anului 2022, în creştere faţă de 8,21 milioane de tone în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit ICIS.
În iunie, pentru prima dată în istorie, gazele naturale lichefiate din Statele Unite a contribuit cu livrări mai mari de gaze în Europa faţă de gazele livrate de Rusia prin conducte.
În pofida rezervelor semnificative de gaze pe care fiecare ţară europeană a reuşit să şi le facă, analiştii au avertizat că dependenţa Europei de gazele ruseşti este departe de a fi încheiată.
„Europa rămâne dependentă de două lucruri: cât de rece va fi iarna şi cum vor evolua livrările ruseşti spre primăvară. Incertitudinea asupra ambelor va menţine probabil preţurile ridicate, chiar dacă stocurile continuă să crească în următoarele luni”, a declarat un analist specializat în piaţa petrolului al UBS, Giovanni Staunovo.