Victoria Nuland cere României să adopte legea „Big Brother”

Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, a declarat, miercuri, că în discuţiile pe care Victoria Nuland le-a avut cu oficialii români a fost „evocat” şi subiectul legat de legea „Big Brother” şi legea cartelelor pre-pay.

„A fost nu o discuţie, ci a fost evocat acest subiect care e un subiect de preocupare comună, pentru că şi România, şi SUA, şi toate ţările europene sunt preocupate de combaterea terorismului, de asigurarea securităţii naţionale, a securităţii comune şi sigur că aceste subiecte au fost evocate pe parcursul discuţiei”, a spus preşedintele Senatului.

Deputatul Sebastian Ghiţă consideră că Legea 82/2012, cunoscută drept legea „Big Brother”, este necesară în special în contextul ameninţărilor teroriste actuale.

„Nu despre încălcarea drepturilor omului vorbim aici, ci despre protejarea acestor drepturi. (…) Orice om într-o ţară precum România trebuie să poată să-şi desfăşoare activitatea şi viaţa în linişte şi siguranţă. De aceea aceste legi sunt menite nu să ajute la încălcarea drepturilor omului, îngrădirea nu va putea fi făcută decât cu mandat de la judecător. Parlamentul a votat aceste legi, dar ele sunt atacate de PNL la CCR. (…) De aceea eu am cerut să retragă contestaţia, legile sunt deja votate, societatea are nevoie ca ele să fie promulgate de preşedintele Iohannis”, a declarat Sebastian Ghiţă.

Victor Ponta s-a întâlnit cu Victoria Nuland. Ponta: Mesajul este să colaborăm, să lucrăm împreună VIDEO

La sfârşitul săptămânii trecute, George Maior, directorul SRI, a precizat că legea „Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite vor fi repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, acesta susţinând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste.

Şeful SRI, despre Legea Big Brother: Nu mai putem acţiona azi cu mijloacele lui Sherlock Holmes

Deputaţii PNL au contestat la Curtea Constituţională Legea securităţii cibernetice, iniţiată de Guvern şi adoptată în unanimitate în plenul Senatului, deci şi cu votul favorabil al senatorilor PNL şi PDL.

Legea 82/2012, cunoscută drept legea „Big Brother”, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave. Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea „Big Brother” este neconstituţională.

Niţu, despre Legea Big Brother: Între dreptul la viaţă şi secretul corespondenţei, alegem dreptul la viaţă

În 16 septembrie 2014, şi Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către CC, care a stabilit că dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil. De asemenea, Curtea a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.