Numărul românilor cu drept de vot a scăzut cu peste 4.000, într-o lună. Cum explică autorităţile acest fenomen

Conform AEP, diferenţele apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităţilor administrativ-teritoriale.

AEP a menţionat că în perioada 1 ianuarie – 28 februarie: 22.879 de persoane au fost radiate din Registrul electoral ca urmare a decesului iar 166 de persoane au fost radiate deoarece li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puşi sub interdicţie.

Pe de altă, 177 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere. Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în aceeaşi perioadă este de 18.546, aceştia fiind înscrişi în Registrul electoral din oficiu de către AEP, pe baza comunicării Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.268.658 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 628.434 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.

„Potrivit Legii nr. 208/2015, Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare. Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară. Persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziţie, conform legii„, a precizat AEP.