Numărul accidentelor mortale pe străzile din România, dublu faţă de media ţărilor UE

Statistică îngrijorătoare despre accidentele din România. „Întrebați orice rezident al României dacă drumurile țării sunt sigure și răspunsul va fi probabil unul negativ. În anul 2016, numărul accidentelor mortale pe străzile din România a ajuns la 1.913 — mai mult decât dublul numărului de accidente mortale față de media țărilor din UE-28, și anume 925. Numărul mediu de accidente rutiere soldate cu morți în România în ultimii șase ani s-a situat constant la un nivel de două ori mai mare decât media statelor UE-28, înregistrându-se în jur de 91 accidente mortale la un milion de locuitori, față de 51 în restul UE”, potrivit lui Radoslaw Czapski.

Potrivit acestuia, un aspect îngrijorător este acela că numărul accidentelor mortale din România este în continuă creștere — ajungând la 95 de morți la un milion de locuitori în anul 2016. Iar la tragedia umană, se adaugă prejudiciul economic enorm. În conformitate cu Master Planul General de Transport, costurile accidentelor rutiere fatale din România sunt îngrijorător de mari — fiind estimate la cel puțin 1,2 miliarde de euro (5,4 miliarde lei) pe an.

Radoslaw Czapski susține că numărul accidentelor mortale din țară este foarte ridicat, în primul rând ca urmare a creșterii numărului autovehiculelor din trafic — ca rezultat al creșterii economice, a nerespectării limitelor de viteză de către conducătorii auto, a incapacității aparente de adaptare a vitezei la condițiile de trafic și sistemului infrastructurii rutiere care nu iartă eroarea umană.

„Unele dintre cele mai uzuale practici în reducerea numărului de accidente rutiere includ instalarea unor bariere pe mijlocul sau pe marginea străzilor, introducerea de linii de marcaje tactile pe mijlocul și pe marginea străzilor pentru alertarea conducătorilor auto somnoroși și îmbunătățirea delimitării curbei pentru reducerea accidentelor cu ieșire de pe carosabil. În ceea ce privește drumurile unde nu există bariere pe mijlocul sau pe marginea străzilor, viteza nu ar trebui să depășească valoarea de 80 km/h. În intersecțiile din zonele cu viteze mari, se va instala un sens giratoriu pentru controlarea vitezei vehiculelor și a forței de impact frontal sau instalarea unor semne de circulație bine proiectate, pentru reducerea victimelor din accidente rutiere. Limita de viteză în intersecțiile nesemaforizate nu va depăși valoarea de 50 km/h”, spune Radoslaw Czapski.

Alte articole

Banca Mondială a revizuit în sens negativ prognozele pentru România, scăderea este aproape la jumătate!

Marcel Ciolacu anunţă 3,5 miliarde de dolari de la Banca Mondială pentru sectorul privat

Conform acestuia, în vederea reducerii numărului victimelor din rândul pietonilor, bunele practici includ reducerea limitelor de viteză până la 40 km/h sau mai puțin în zonele cu pietoni, instalarea unor corpuri de iluminat public sau semne pentru trecerile de pietoni corespunzătoare, îngrădiri pentru pietoni, cu direcționarea acestora către un punct de traversare cu vizibilitate mare sau pentru a împiedica pietonii să traverseze un drum periculos, precum și instalarea mai multor avertismente vizuale pentru conducătorii auto.

„Din păcate, mare parte dintre aceste contramăsuri recomandate pentru drumuri, intersecții și zone pietonale sunt rareori observate pe drumurile din România. În plus, această situație este exacerbată printr-o legislație complicată, netransparentă, depășită și inflexibilă, dublată de o punere necorespunzătoare în aplicare a legislației rutiere și de absența unor programe de instruire structurate pentru conducătorii profesioniști. Toate acestea se adaugă la probleme semnificative cu care se confruntă cetățenii români în trafic în fiecare zi”, precizează Radoslaw Czapski.

Acesta spune că urmare a recunoașterii nevoii urgente de soluționare a problemelor de siguranță rutieră în România, Guvernul Român a adoptat anul trecut o nouă Strategie Națională pentru Siguranța Rutieră. Strategia stabilește o țintă ambițioasă de reducere la jumătate a numărului accidentelor mortale înregistrate în România la nivelul anului 2010 până în anul 2020.

Pentru a-și aduce contribuția la acest obiectiv, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a solicitat Băncii Mondiale să acorde asistență tehnică și să realizeze o analiză extinsă a proceselor și activităților sale de management a infrastructurii pentru siguranța rutieră, pentru îmbunătățirea siguranței rutiere.

Scopul asistenței tehnice a fost de creștere a siguranței infrastructurii rutiere, pornind de la principii moderne de Sistem Sigur și abordări practice bazate pe practici internaționale dovedite. Principiul de bază recomandat, de asemenea, a fi adoptat în România este acela de a recunoaște faptul că oamenii fac greșeli și, drept consecință, sistemul rutier ar trebui proiectat în așa fel încât să compenseze — sau să elimine — eroarea umană și să minimizeze impactul accidentelor rutiere asupra organismului uman.

În situația în care un accident este inevitabil, sistemul ar trebui să reducă gravitatea accidentelor până la limite de supraviețuire. Ceea ce înseamnă că proiectanții și administratorii sistemului rutier ar trebui să introducă garanții adecvate în cadrul sistemului de siguranță rutieră, pentru a împiedica producerea de accidente din care ar putea rezulta victime.

Radoslaw Czapski menționează că în urma evaluării aprofundate a sistemului de management pentru siguranța infrastructurii rutiere în România, Banca Mondială a propus o listă de recomandări esențiale axate pe reducerea numărului de victime rutiere, prin perfecționarea sistemului de management pentru siguranța infrastructurii rutiere și concentrarea pe îmbunătățiri aduse secțiunilor rutiere cele mai periculoase.

„Acestea includ: înființarea și punerea în funcțiune a unei baze de date a Punctelor Negre pentru identificarea sectoarelor rutiere periculoase și implementarea unui Program de Management al Punctelor Negre, cu un buget clar de finanțare multianuală; compilarea și publicarea unui catalog accesibil public de proiecte pentru ‘drumuri mai sigure’, bazate pe principiile de Sistem Sigur pentru drumuri urbane și interurbane, care ar trebui să includă contramăsuri eficiente la accidente, împreună cu un audit corespunzător de siguranță rutieră și instrumente de verificare, precum și reglementări și standarde tehnice actualizate de siguranță rutieră; creșterea accesibilității la baza de date a Poliției privind accidentele pentru factorii interesați în siguranța rutieră și ameliorarea feedback-ului de informații către CNAIR în ceea ce privește accidentele cauzate de infrastructură; înființarea unui training de instruire pentru toți profesioniștii și factorii interesați în siguranța rutieră, pentru un proiect de ‘drumuri mai sigure’, bazat pe principiile unui Sistem Sigur”, arată Radoslaw Czapski.

Acesta mai spus că o importanță deosebită trebuie acordată înțelegerii că drumurile mai sigure reprezintă o responsabilitate colectivă a administratorilor și proiectanților de drumuri deopotrivă, a instituțiilor de punere în aplicare a legii, a conducătorilor auto și a tuturor celorlalți participanți la trafic. La nivel individual, adoptarea unui comportament prudent și respectarea normelor de trafic rutier și a marcajelor sunt esențiale pentru siguranța noastră și pentru siguranța celorlalți colegi de trafic.