Din totalul celor 827.460 de angajaţi din administraţia publică centrală (plus 1.219 faţă de luna anterioară), 609.661 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 1.269 angajaţi, comparativ cu aprilie 2024).
Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra în Ministerul Educaţiei, respectiv 302.376 (plus 146 posturi ocupate), Ministerul Afacerilor Interne – 124.094 (plus 235 posturi ocupate), Ministerul Apărării Naţionale – 74.695 (plus 877 posturi ocupate), Ministerul Finanţelor – 24.731 (minus 31 posturi ocupate) şi Ministerul Sănătăţii – 18.200 (plus 44 posturi ocupate).
În instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 9.201 de posturi, cu 11 mai puţine faţă de aprilie 2024, în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 44.175, în scădere cu 211, în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 164.423 de posturi ocupate (plus 172).
Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în mai anul curent, 466.851 de persoane (+543), dintre care 286.741 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (+298) şi 180.110 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (+245).
În coaliţia de guvernare s-ar fi ajuns luni la un consens legat de faptul că România trebuie să ia măsuri fiscal-bugetare astfel încât deficitul bugetar să scadă la nivelul de 6,9% din PIB la finalul anului. Guvernul trebuie să economisească, astfel, aproximativ 5 miliarde de lei în următoarele luni.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a fost mandatat în ședința coaliției să realizeze mai multe simulări cu variantele prin care România poate atinge ținta de deficit menționată.
Coaliția de guvernare și-a propus, în ședința de luni, ca până la 1 septembrie Executivul să aibă setul de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare.
Planul de măsuri vine în contextul în care guvernul condus de Marcel Ciolacu a anunțat că va parafa un nou acord cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, astfel încât acesta să ajungă la sub 2% din Produsul Intern Brut, peste 7 ani. În acest moment, datele oficiale ale Comisiei Europene (CE) estimează deficitul bugetar la României la 6,9% din PIB, în 2024.