Numărul autovehiculelor furate a crescut cu 40%

Cele mai multe autovehicule au fost descoperite la frontiera cu Ungaria, la P.T.F. Petea (judeţul Satu Mare) şi P.T.F. Nădlac II (judeţul Arad). Cazuri semnificative s-au înregistrat şi la frontiera cu R. Bulgaria, în P.T.F. Giurgiu şi P.T.F. Calafat, precum şi la graniţa cu R. Moldova, informează Poliţia de Frontieră.

Persoanele implicate au fost cetăţeni români, bulgari, moldoveni, ucraineni, germani, turci, italieni, iar mărcile cele mai întâlnite au fost cele de lux – BMW, Audi sau Jaguar, potrivit news.ro.

În toate situaţiile, conform legislaţiei, pe numele celor implicaţi în traficul cu maşini furate, au fost întocmite dosare penale, iar autovehiculele în cauză au fost indisponibilizate la sediile structurilor teritoriale ale Politiei de Frontieră.

În majoritatea cazurilor, cei care se aflau la volanul maşinilor respective au declarat, pe timpul cercetărilor, că nu ştiau că autoturismele se află în atenţia autorităţilor ca fiind furate, ei fiind doar „cumpărători de bună credinţă”. Alţii au susţinut că au primit o sumă de bani (în general, de până la 500 euro) pentru a transporta maşina în România şi, la fel, nu cunoşteau că aceasta e furată, potrivit news.ro.

Alte articole

Amenzi de până la 1.620 lei în 2025 pentru șoferii care nu își actualizează certificatul de înmatriculare

Documentul esențial de care ai nevoie când cumperi o mașină. Cum îl obții și cât costă

Pentru identificarea şi indisponibilizarea autoturismelor semnalate ca fiind căutate de autorităţi sau reclamate ca fiind furate în străinătate, sub supravegherea directă a unităţilor de parchet competente, poliţiştii de frontieră au colaborat cu structurile similare din statele membre UE, realizând un schimb operativ de date şi informaţii, prin intermediul Centrului de Contact de la Oradea şi a punctelor comune de contact.

Din analizele efectuate la nivelul Poliţiei de Frontieră Române, rezultă că traficul cu autoturisme furate este o activitate ilicită care aduce beneficii financiare substanţiale persoanelor care au ca preocupări acest tip de fapte infracţionale, acestea fiind bine organizate la nivelul mai multor state. Rutele folosite sunt, în general, orientate dinspre ţările vest-europene cu finalitate în ţările est-europene.