Serbia, mai ales, este printre țările cele mai afectate de reapariția infecțiilor într-o regiune balcanică care, în ansamblu, a depășit 102.000 de infecții şi numără aproape 4.000 de morți.
Numărul contagierilor din Serbia a reînceput să crească rapid, cu aproape 300 de noi cazuri pe zi, după 21 iunie, ziua controversatelor alegeri câștigate de Partidul Progresist al președintelui Aleksandar Vucic. Marţi, numărul pacienților internați la ATI a ajuns la 198 – în timp ce în urmă cu o lună erau doar 19, iar cel al persoanelor decedate a ajuns la 491, de la 260, la 21 iunie. Numere care descriu o realitate „catastrofală”, aşa cum au raportat ieri peste 350 de medici sârbi, într-o scrisoare deschisă trimisă executivului.
Deosebit de îngrijorătoare este situația din România, cea mai populată țară UE din regiune, unde miercuri s-au înregistrat 1030 de noi cazuri, totalul persoanelor infectate, de la începutul pandemiei, fiind de 40.163. Numărul persoanelor infectate, între București și Constanța, a crescut cu aproape nouă mii de unități în două săptămâni, conform datelor colectate de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor.
Lucrurile nu merg bine nici măcar în Bulgaria, acolo unde au loc proteste anti-guvernamentale masive – adesea fără distanțare și măști. Marţi s-au înregistrat alte 196 de cazuri, totalul persoanelor infectate ridicându-se la aproape nouă mii.
Situaţia pare a fi sub control doar în Slovenia și Croația, singurele insule relativ fericite în acest moment. Nu la fel de bine este, însă, şi în restul fostei Iugoslavii, în special în Kosovo și Muntenegru, unde în ultimele săptămâni numărul total al cazurilor a crescut, de la 4.900 la 6.000, respectiv de la 1.200 la peste 1.900.
Există multe temeri şi pentru situaţia din Bosnia și Herțegovina, unde marţi s-au înregistrat 200 de cazuri noi, în timp ce în Albania, 119 de cazuri.