Din 2 mai şi până în prezent, au fost înregistrate 56 de cazuri de meningite/meningo-encefalite cauzate de infecţia cu virus West Nile, fiind semnalate 6 decese, se arată într-un comunicat de presă transmis, joi, de MS.
Cazurile sunt din: Dolj – 12, Iaşi – 10, Bucureşti – 8, Olt şi Teleorman – câte 4, Galaţi şi Ilfov – câte 3, Brăila şi Giurgiu – câte 2, Bacău, Tulcea, Bihor, Botoşani, Vrancea, Covasna, Mehedinţi şi Satu Mare – câte un caz.
MS precizează că aceste şase decese au survenit la pacienţi care prezentau co-morbidităţi. Trei dintre decese s-au înregistrat în Bucureşti şi câte unul în judeţele Iaşi, Galaţi şi Covasna.
În fiecare an, în această perioadă se înregistrează o creştere a numărului de cazuri de infecţie cu virus West Nile, care în unele cazuri se soldează cu deces, mai ales la pacienţii cu co-morbidităţi. Conform datelor sistemului de supraveghere al meningitelor/meningoencefalitelor produse de virusul West Nile, implementat după epidemia din anul 1996, situaţia din acest moment este comparabilă cu cea înregistrată în anii precedenţi. Astfel, în anul 2017, în 30 august se înregistrau 16 cazuri depistate şi 6 decese, iar în 2016, până la încheierea perioadei de supraveghere în 30 septembrie, au fost înregistrate 80 de cazuri şi 8 decese, mai arată MS.
Specialiştii consideră că sunt cazuri sporadice şi nu e vorba de o epidemie, iar creşterea înregistrată este cauzată de perioada excesiv de ploioasă care a făcut dificilă distrugerea tânţarilor.
Potrivit sursei citate, pentru a elimina riscul de transmitere prin transfuzii, în toate centrele de transfuzii din ţară s-au luat măsuri de siguranţă. Sângele este testat suplimentar, astfel încât să poată fi depistată eventuala prezenţă a virusului în sângele recoltat.
Ministerul Sănătăţii recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să intensifice măsurile de dezinsecţie în localităţi pentru a preveni răspândirea infecţiei cu virus West Nile.
Specialiştii menţionează că infecţia cu virus West Nile nu se transmite de la om la om, ci doar prin înţepătură de ţânţar.
Circa 80% din persoanele infectate nu au simptome, dar în cazul în care apar febră, durere de cap intensă, dureri musculare, vărsături şi erupţii cutanate se recomandă vizita la medic. În cazurile severe, care afectează cel mai frecvent persoanele peste 60 de ani cu afecţiuni cronice (cancer, diabet, hipertensiune, boală renală cronică), pot apărea şi alte simptome: rigiditate a gâtului, sensibilitate crescută la lumină, convulsii, frisoane, oboseală cronică şi slăbiciune musculară.
Ministerul Sănătăţii recomandă populaţiei mai multe măsuri de protecţie: evitarea expunerii la ţânţari, îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi; utilizarea substanţelor repelente de ţanţari; montarea de plase la ferestrele locuinţelor pentru a împiedica pătrunderea ţînţarilor; limitarea deplasărilor în zonele cu multă vegetaţie şi umiditate ridicată (parcuri, păduri, ape stătătoare etc.), asigurarea măsurilor de desecare a bălţilor cu apă din jurul gospodăriilor şi îndepărtarea recipientelor/obiectelor care favorizează acumularea apei şi a gunoiului menajer.
Nu există vaccin sau tratament antiviral specific.