Mai mulţi epidemiologi consultaţi de renumita universitate americană MIT au oferit mai multe explicaţii despre faptul că numărul de cazuri COVID-19 în Europa e în creştere, chiar dacă numeroase state europene au aplicat noi restricţii în ultima perioadă, cu precădere persoanelor nevaccinate anti-COVID.
Potrivit portalului Worldometers, joi, 18 noiembrie, au fost raportate în Europa nu mai puţin de 157.961 de noi cazuri de COVID-19. Specialiştii avertizează că mai peste jumătate din toate cazurile de coronavirus din lume sunt înregistrate acum în Europa, cel mai mare procent de după aprilie 2020.
Citeşte şi: Bilanţ coronavirus 18 noiembrie. Puţin peste 3.000 de noi infectări şi 256 de decese COVID în 24 de ore
„Principalii doi factori sunt sezonul rece și acoperirea vaccinală scăzută. Doar unul dintre ele nu poate fi evitat”, a explicat Marcel Salathé, profesor și epidemiolog cu pregătire în informatică la Școala Politehnică Federală din Lausanne, conform Technologyreview.com.
Experţii precizează că există mai mulţi factori prin care se poate explica această creştere a numărului de infecţii. Unul dintre ei este chiar virusul și răspândirea variantei Delta mult mai infecțioase a SARS-CoV-2.
Varianta delta a COVID-19 a apărut în India la sfârșitul lui 2020, ceea ce înseamnă că, pentru numeroase țări, aceasta va fi prima iarnă prin care vor trece după ce varianta Delta a devenit dominantă.
Mai mult, multe măsurile de combatere a răspândirii virusului au fost „relaxate”, în condiţiile în care oamenii s-au săturat de purtarea măştii şi de distanţarea fizică, în speranţa că vor putea reveni la viaţa de dinaintea izbucnirii pandemiei.
Din cauza creşterii explozive a numărului de cazuri de COVID-19, Austria a impus măsuri de carantină pentru persoanele nevaccinate împotriva coronavirusului, înaintea recordului de cazuri înregistrat miercuri.
Potrivit Hotnews, carantina care a intrat în vigoare la începutul acestei săptămâni le permite austriecilor care nu sunt vaccinați să iasă din casă doar pentru a face cumpărături de strictă necesitate, pentru a se duce la serviciu, pentru a merge la medic sau pentru a lua aer curat.
În schimb, alte țări din Europa au adoptat restricții mai puțin dure pentru persoanele care nu s-au vaccinat anti-Covid sau alte măsuri pentru a încerca să încetinească răspândirea virusului înainte de sărbătorile de iarnă.
Într-o conferinţă susţinută săptămâna trecută la Societatea Regală de Medicină, epidemiologul britanic Tim Spector a afirmat că autorităţile trebuie să aplice o „combinaţie de măsuri”.
„Începem să realizăm că, pe cont propriu, vaccinurile nu sunt un fel de soluție finală, nici în țări cu o rată mai ridicată a vaccinării decât a noastră. Avem nevoie de o combinație de măsuri”, a explicat Spector, care coordonează un studiu de amploare despre Covid realizat la King’s College din Londra.
„Cât de ridicate vom dori acele rate va fi în funcție de deplasarea noastră și relaxarea noastră față de unele din regulile pe care le-am avut în vigoare, despre care anul trecut am crezut că sunt exagerate dar acum sunt de părere că nu sunt suficiente”, a mai spus epidemiologul britanic.
Ratele de vaccinare sunt însă cel mai important factor care explică diferențele înregistrate între țările europene, numeroase state din Europa de Est având rate scăzute ale vaccinării anti-Covid.
De altfel, cancelarul austriac Alexander Schallenberg a susţinut că persoanele nevaccinate sunt responsabile de creșterea numărului de infecții în momentul în care a anunţat impunerea de noi restricţii pentru ele. Şeful Guvernului de la Viena a explicat că rata de infecții este de peste patru ori mai mare în rândul celor care nu s-au vaccinat împotriva coronavirusului.
Rezultatele se văd acolo unde ratele de vaccinare sunt ridicate – mai puține persoane în stare gravă și mai puține decese.
De exemplu, în Marea Britanie peste 80% din populația cu vârsta de peste 12 ani a fost inoculată cu două doze ale unui vaccin anti-Covid.
„Țările care se descurcă cel mai bine acum sunt cele cu o acoperire vaccinală ridicată și măsuri eficace”, spune Salathé, adăugând că „țările care se descurcă cel mai rău nu au niciuna din cele două”.
„Majoritatea țărilor se află între cele două categorii”, afirmă epidemiologul.
În plus, chiar și în locurile unde ratele de vaccinare sunt ridicate și numărul de noi cazuri este relativ scăzut, acest lucru s-ar putea să nu fie suficient pentru a oferi protecție pe termen lung, mai ales din cauza scăderii eficacității vaccinurilor în timp.
„Marea Britanie și-a demarat mai rapid campania de vaccinare decât majoritatea țărilor și prin urmare a văzut impactul scăderii imunității mai devreme. Aici în Marea Britanie dozele booster au un impact clar asupra spitalizărilor și numărului de noi cazuri în rândul populațiilor mai în vârstă”, afirmă Michael Head, cercetător la Universitatea Southampton.
„În cele din urmă lumea nu se va putea relaxa pe deplin până când majoritatea lumii este vaccinată. Combinația dintre scepticismul față de vaccinare și lipsa accesului la vaccinuri este problema tuturor”, a conchis cercetătorul.