Peste 3.600 de români sunt pe listele de aşteptare pentru transplant, dar decizia privind operaţia aparţine chirurgului, care îşi asumă exclusiv reuşita sau nereuşita, a mai precizat medicul Zota, citat de Mediafax.
„Listele de aşteptare sunt băgate în calculator. Calculatorul îţi dă, să zicem, zece oameni din listă cu grupa A2, B3 sau O. Populaţia României are 72 la sută A2, 7 la sută B3, 7 la sută AB4 şi 7-8 la sută grupa O. Deci marea majoritate are A2, iar calculatorul găseşte pe cei cu A2, să zicem, compatibili cu donatorul. Dar, când îl suni, unul este plecat, altul are gripă, nu răspunde la telefon, unul nu are bani să vină atunci…Vin, în final, cinci-şase pacienţi compatibili cu donatorul. La spital, li se fac alte analize. Unii au, din nefericire, afecţiuni intercurente. Nu ne putem permite control periodic al celor incluşi pe listele de aşteptare. La controlul biologic, mai rămân doi, să zicem. În final, mai există o analiză de precipitare a sângelui. Dar decizia finală aparţine chirurgului, pentru că, dacă operaţia iese bine, este meritul chiurgului, iar dacă iese prost, de vină este tot chirugul. Asta este. Este responsabilitatea lui. El hotărăşte şi asumă această răspundere. Omul care face transplant îl asumă, îl face pe nervii şi pe coronarele lui”, a explicat Victor Zota.
Potrivit coordonatorului naţional de transplant, operaţiile nu-i pot fi impuse chirurgului de către altcineva şi nici de un calculator. „Se poate ivi situaţia ca persoana cu cea mai bună compatibilitate să nu poată face operaţia la momentul respectiv, din varii motive. Aşadar, revin: decizia aparţine exclusiv chirurgului”, a subliniat Zota.
La rândul său, profesorul Irinel Popescu de la Institutul Fundeni spune că rata donării de organe este în creştere sau în scădere în funcţie relatările despre transplant pozitive sau negative, apoi revine la o medie, însă anul 2013 este unul de succes, cu 103 donatori.
Profesorul Irinel Popescu a explicat că în Transilvania se înregistrează un număr mai mare de donatori decât în restul ţării, dar acest lucru nu are legătură, în opinia lui, cu specificul zonei, ci ţine de echipele de coordonatori şi de disponibilitatea spitalelor pentru intervenţiile de acest tip.
Actorul Alexandru Arşinel, care la sfârşitul lunii august a fost supus unui transplant renal şi externat în 12 septembrie, a revenit, luni după-amiază, la Institutul de Urologie şi Transplant Renal din Cluj, pentru a fi supus mai multe investigaţii medicale, după ce starea de sănătate i s-a deteriorat.
Şeful ICUTR, Mihai Lucan, declara după transplantul efectuat la finalul lunii trecute, că Alexandru Arşinel este a treia persoană din România în vârstă de peste 70 de ani care a suferit un transplant de rinichi, precizând că donatorul este un tânăr de 23 de ani care s-a spânzurat după ce a pierdut la jocuri de noroc.
Joi seară, ICUTR Cluj-Napoca anunţa că starea de sănătate a lui Alexandru Arşinel s-a ameliorat, după ce acesta a urmat un tratament de reechilibrare, actorul declarând că se simte „mult mai bine” şi că firele în urma operaţiei i-au fost scoase în cursul zilei.
Preşedintele Asociaţiei pentru Solidaritate şi Empatie „Claudia Safta”, Emanuel Ungureanu, a depus, vineri, la Parchetul Judecătoriei Cluj-Napoca, o plângere penală faţă de Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal (ICUTR) şi Agenţia Naţională de Transplant (ANT) pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. În plângere, Ungureanu cere justiţiei să lămurească dacă s-au respectat regulile şi criteriile de transplant de rinichi în cazul actorului Alexandru Arşinel.
Emanuel Ungureanu vrea ca justiţia să stabilească dacă actorul nu a fost favorizat în detrimentul altor persoane care aşteaptă un transplant de rinichi.
În momentul în care Ungureanu lansase o scrisoare publică în care cerea explicaţii şefului Institutului de Urologie şi Transplant Renal Cluj, Mihai Lucan, referitoare la scorul imunologic al lui Alexandru Arşinel, în comparaţie cu al altor pacienţi, Lucan a replicat că ordinea în care pacienţii sunt supuşi transplantului depinde exclusiv de gradul de compatibilitate cu organismul lor şi nu are nicio legătură cu alte aspecte.
Managerul Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj, Dan Sânpetreanu,spune că afirmaţiile din plângerea penală depusă pentru a se stabili dacă s-au respectat criteriile de transplant la Alexandru Arşinel sunt „minciuni”, iar în urma cercetării se va dovedi că institutul este nevinovat.