În prezent, femeile reprezintă o treime – 36% – dintre cei 751 de aleşi ai Parlamentului European, proporţie care a crescut de mai bine de două ori în cei 40 de ani de legislaturi: în 1979 – prima dată când membrii acestui for au fost desemnaţi prin vot universal direct – femeile reprezentau doar 16%. Totuşi, femeile sunt mai numeroase în parlamentul de la Strasbourg decât în cele ale statelor membre ale Uniunii Europene, unde nu reprezentau decât, în medie, 27,9% dintre deputaţi, în 2018, conform datelor Serviciilor de cercetare ale PE, potrivit Agerpres.
Şi la nivel mondial Parlamentul European depăşeşte net media parlamentelor naţionale, unde proporţia medie a femeilor este de 24,3%, potrivit cifrelor Uniunii Internaţionale a Parlamentelor (IPU).
Finlanda, cu 77%, Irlanda, cu 54,5% şi Croaţia, tot cu 54,5% sunt cele trei ţări cu cel mai mare număr de femei între eurodeputaţi. Malta şi Suedia au ajuns la paritate (50%) şi se apropie şi Spania, cu 48,1%.
La polul opus, femeile reprezintă sub 20% dintre eurodeputaţi în Ungaria, Lituania, Bulgaria, Estonia, Cipru şi România.
La alegerile europene din acest an, aproape o treime (11) dintre cele 28 de state membre au impus cote privind numărul femeilor pe listele electorale naţionale, între care pentru prima dată Italia, Grecia şi Luxemburg, potrivit Agerpres.
În 2014, doar două ţări dintre cele care aplică deja sistemul de cote au impus paritate – Franţa, unde proporţia eurodeputatelor este de 43,2%, şi Belgia, dintre ai cărei eurodeputaţi doar 33,3% sunt femei. În acelaşi timp, femeile rămân minoritare în funcţiile superioare din PE. Doar două femei, amândouă franţuzoaice, au figurat între cei 18 preşedinţi ai acestuia de până acum – Simone Veil, între 1979 şi 1982, şi Nicole Fontaine, între 1999 şi 2002.
Eurodeputatele ocupă în prezent o treime din locurile biroului executiv al PE şi prezidează două dintre cele 11 grupuri politice. În schimb, femeile reprezintă aproape 60% din personalul administrativ al PE, ce cuprinde secretariatul general, cele ale grupurilor politice şi asistenţii parlamentari.
Prezenţa femeilor rămâne mai vizibilă la nivelul Parlamentului European decât la cel al Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi Consiliului european. Preşedinţia acestor trei instituţii, care se înnoieşte după alegerile europene, nu a fost ocupată niciodată până acum de o femeie