Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a crescut în 2017

Cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale a posturilor vacante s-au înregistrat în: administraţia publică (3,26%), sănătate şi asistenţă socială (2,79%), alte activităţi de servicii (2,48%), respectiv activităţi de spectacole, culturale şi recreative (2,38%).

În acest context, statistica arată că, în industria prelucrătoare, s-a concentrat peste o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (15.800 locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 1,33%.

La polul opus, cele mai mici valori atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă disponibile s-au înregistrat în activităţile din industria extractivă (0,16%).

De asemenea, sectorul bugetar a însumat peste o treime din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în sănătate şi asistenţă socială (9.200 locuri vacante), urmată de administraţia publică (8.700) locuri vacante) şi învăţământ (2.500). În acelaşi timp, cele mai semnificative diminuări atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante au cunoscut activităţile de administraţie publică (-0,47 puncte procentuale), hoteluri şi restaurante (-0,22 puncte procentuale), informaţii şi comunicaţii (-0,22 puncte procentuale).

Alte articole

Aproape jumătate dintre femeile din România nu au un loc de muncă

Veste proastă, cu cât a scăzut salariul mediu net. Cum explică INS această diminuare

Faţă de perioada analizată, cele mai relevante creşteri ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au evidenţiat în activităţile de intermedieri financiare şi asigurări (+0,23 puncte procentuale), respectiv de transport şi depozitare (+0,19 puncte procentuale), iar în ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante creşteri mai semnificative au fost în sănătate şi asistenţă socială, respectiv în transport şi depozitare.

În funcţie de grupele majore de ocupaţii, rata medie anuală şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, în anul 2017, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei cât şi al numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a constatat în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (1,69% rata locurilor de muncă vacanţe, respectiv 17.500 locuri vacante).

La polul opus, cu cea mai redusă disponibilitate a cererii de forţă de muncă salariată, s-au regăsit ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,64% rata locurilor de muncă vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 (0,77% rata locurilor de muncă vacante).

Pe regiuni de dezvoltare, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat, anul trecut, în regiunile Vest (1,75%), respectiv Bucureşti-Ilfov (1,52%).

Datele INS arată, totodată, că angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forţă de muncă salariată în regiunea Bucureşti-Ilfov (16.300 locuri vacante), care a reprezentat peste 27% din numărul locurilor de muncă vacante din întreaga ţară. Regiunile Nord-Vest (9.300 locuri vacante), respectiv Vest (8.600) au însumat aproape 30% din numărul total al locurilor de muncă vacante.

La polul opus, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante cele mai scăzute valori le-a cunoscut regiunea Sud-Vest Oltenia (0,63%, respectiv 2.400 locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Est (0,87%, respectiv 4.300 locuri vacante), care împreună deţin peste 11% din totalul locurilor de muncă vacante.

Comparativ cu anul precedent, în ceea ce priveşte rata medie anuală a locurilor de muncă vacante singurele creşteri s-au înregistrat în Regiunile Sud-Vest Oltenia (+0,12 puncte procentuale), respectiv Nord-Vest (+0,05 puncte procentuale). Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut, de asemenea, creşteri tot în Nord-Vest (+600 locuri vacante), respectiv Sud-Vest Oltenia (+500 locuri vacante), alături de regiunea Bucureşti-Ilfov (+300).

Pe de altă parte, cele mai relevante scăderi ale celor doi indicatori s-au regăsit în regiunea Sud-Muntenia (-0,15 puncte procentuale), urmate de regiunile Vest (-0,09 puncte procentuale) şi Sud-Est (-0,07 puncte procentuale).