Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, în creştere faţă de anul trecut

În anul 2014, ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s-au înregistrat în administraţia publică (2,64%), respectiv în alte activităţi de servicii (2,56%). La polul opus s-au situat activităţile de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,15%), respectiv cele din industria extractiv ă (0,18%). În industria prelucră toare s-a concentrat aproape 28% din numărul total al locurilor de muncă vacante (10,7 mii locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 1,01%.

Sectorul bugetar a însumat peste 36% din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administraţia publică (6,5 mii locuri vacante), urmată de sănătate şi asistenţă social ă (4,9 mii locuri vacante), respectiv învăţământ (2,6 mii locuri vacante). În producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat , tranzacţii imobiliare, respectiv în industria extractivă, angajatorii au prezentat cea mai redusă cerere de forţă de muncă salariată (0,1 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).

Anul 2014 comparativ cu anul 2013

Prin comparaţie cu anul precedent, cele mai relevante creşteri atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au regăsit în administraţia publică (+0,66% rata locurilor de muncă vacante, respectiv +1,6 mii locuri vacante), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+0,44% rata locurilor de muncă vacante, respectiv +1,4 mii locuri vacante). Cele mai accentuate diminuări atât ale ratei cât şi ale numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au constatat în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-0,48% rata locurilor de munc ă vacante, respectiv -0,4 mii locuri vacante), urmate de activităţi de spectacole, culturale şi recreative (- 0,17% rata locurilor de muncă vacante, respectiv -0,01 mii locuri vacante).

Alte articole

Se deschid noi fabrici în România. Care sunt companiile care plănuiesc noi investiții în țara noastră

Salarii 2025. Cât câștigă un mecanic auto în București. Oferta cu care un patron de service auto din Capitală s-a făcut de râs: „Banii ăștia îi scoți din trei mașini reparate”

Rata medie anual ă ş i num ă rul mediu anual al locurilor de munc ă vacante pe grupe majore de ocupa ţ ii

În anul 2014, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori atât prin intermediul ratei cât şi al numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a constatat în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (1,26% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 11,9 mii locuri vacante), iar la polul opus, cea mai redusă disponibilitate a cererii de forţă de muncă salariată s-a constatat pentru ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,53% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 0,1 mii locuri vacante), respectiv de membri corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 (0,61% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 1,8 mii locuri vacante).

Anul 2014 comparativ cu anul 2013

Comparativ cu anul 2013, rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai importante creşteri în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (+0,29 puncte procentuale), funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (+0,26 puncte procentuale), respectiv de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (+0,20 puncte procentuale). În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante cele mai relevante creşteri au fost în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (+2,9 mii locuri vacante), de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (+1,3 mii locuri vacante), urmate de cele de muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (+1,2 mii locuri vacante). Cei doi indicatori analizaţi nu au înregistrat diminuări faţă de anul 2013.

Rata medie anuală şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante pe regiuni de dezvoltare

În profil teritorial, în anul 2014, cele mai ridicate valori ale ratei medie anuale a locurilor de muncă  vacante s-au înregistrat în regiunile Vest (1,53%), respectiv Bucureşti-Ilfov (0,98%). În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forţă de muncă salariată în regiunea Bucureşti- Ilfov (9,3 mii locuri vacante), care a reprezentat aproape o pătrime din numărul locurilor de muncă vacante din întreaga ţar ă, în regiunea Vest (6,7 mii locuri vacante), respectiv în regiunea Nord-Vest (5,5 mii locuri vacante). La polul opus, atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante cele mai scăzute valori le-a cunoscut regiunea Sud-Vest Oltenia (0,46%, respectiv 1,6 mii locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Est (0,52%, respectiv 2,3 mii locuri vacante).

Anul 2014 comparativ cu anul 2013

Faţă de anul 2013, cele mai semnificative creşteri atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în regiunea Vest (+0,47 puncte procentuale, respectiv +2,1 mii locuri vacante). Creşteri relevante ale ratei medie anuale a locurilor de muncă vacante s-au mai înregistrat şi în regiunea Sud-Muntenia (+0,20 puncte procentuale), respectiv Centru (+0,16 puncte procentuale), iar în ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante în regiunile Bucureşti-Ilfov şi Sud-Muntenia (+1,1 mii locuri vacante pentru fiecare în parte), respectiv Centru (+1,0 mii locuri vacante).

Datele privind rata şi numărul locurilor de muncă vacante sunt obţinute printr-o cercetare statistică selectivă trimestrială , având ca perioadă de referinţă luna de mijloc a trimestrului. Pentru dimensionarea eşantionului s-a luat în considerare obţinerea unor estimaţii ale principalelor caracteristici cercetate, care să fie afectate de erori în limita a +/-3% şi garantate cu o probabilitate de 95%. Începând cu trimestrul I 2014 eşantionul cuprinde 22500 unităţi economico-sociale. Unităţile din sectorul bugetar (administraţie publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială ) sunt cuprinse exhaustiv în cercetare, excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ (cca. 770 de unităţi). Pentru sectorul economic, au fost incluse în cercetare unităţile cu 4 salariaţi şi peste, care reprezint ă 91,41% din numărul total al salariaţilor din acest sector.