O asistentă cu cancer în stadiul IV continuă să lucreze pentru bolnavii de la Terapie Intensivă: Pacienţii au nevoie de mine!

Asistenta din Câmpulung are 52 de ani şi a văzut mulţi oamni cum au pierdut lupta cu viaţa. De multe ori reuşeşte să îi mintă frumos pe pacienţi şi să le spună că totul va fi bine. Ea însă nu poate fi minţită. Ştie cu lux de amănunte ce efecte are cancerul cu care se luptă din 2017.

„Pe mine nu mă poate păcăli nimeni. Medicii sunt sceptici. Eu am învăţat să citesc în priviri. Se uită lung la tine, cu compasiune, încearcă să te încurajeze, dar eu ştiu unde mă aflu. Eu am fost la muncă în pandemie, la ATI, şi voi merge şi acum. Faptul că merg la spital mă ajută să mai trăiesc. Pacienţii au nevoie de mine”, a declarat asistenta, care tolerează foarte greu chimioterapia.

Lucrez. Când îmi este greu, îmi iau concediu medical, dar îmi place ceea ce fac. Acceptarea e foarte grea, mai ales la stadiu avansat. A trebuit să fiu puternică şi asta pot face doar având o viaţă normală, nu să stau la pat. Faptul că mă duc la serviciu mă ajută la moral. Colegii şi medicii îmi spun să stau în concediu, dar eu le-am zis că acest concediu este pentru oamenii bolnavi, iar eu am o treabă de făcut. Am momente când depresia mă trage tare de păr. Mă rog, de perucă.”, a declarat asistenta.

Soţul şi copilul ei plâng în hohote din cauza bolii care o macină

”Ei îmi dau putere. Mă dor foarte tare picioarele fiindcă am avut un blocaj limfatic, au rămas durerile, dar trec peste cu exerciţii, cu masaj, cu activitate zilnică. Mai fac pauze când simt că plezneşte carnea pe picioare. Dar am o viaţă normală, aşa cum este ea. Abia aştept să mă duc la muncă în fiecare zi. Dacă pot fi utilă, cu ce-a mai rămas din mine, sunt cea mai fericită. Acum să văd cum tolerez acest medicament nou şi mă întorc fiindcă pacienţii au nevoie de asistenţă medicală”, a mai spus femeia.

Alte articole