O casă de lut din România, desemnată una din cele mai frumoase din lume FOTO

Arhitectul Ileana Mavrodin a construit Casa Verde lângă satul Sasca Română, din Banat, pe malul drept al râului Nera. Creaţia sa inedită este singura de la noi din ţară prezentă pe harta construcţiilor ecologice din lume şi a fost desemnată de site-ul Natural Homes una din cele mai frumoase zece case de cob de pe glob.

Cobul este un amestec de pământ lutos, apă, paie şi nisip fără cofraje, cărămizi sau chimicale, asemănător cu vaiuga/paianta românească.

Proiectul căsuţei de lut a început cu o machetă şi cărămizi test, după care a urmat o construcţie pilot cu un diametru de 4m. În construcţia pereţilor casei au fost folosite şi sticle goale, care oferă o bună izolaţie termică.

Fereastra mare orientată spre sud este refolosită, iar cele două ferestre mai mici sunt fixe, orientate spre est şi vest şi sunt, în realitate, parbrize de maşină.

Pentru economie de spaţiu, arhitectul a construit o platformă pentru dormit la 2,20m înălţime, iar un copac cu trunchiul curbat a fost crăpat în două pentru realizarea copertinei la intrare. Nişe şi crengi cu forme deosebite au fost folosite ca elemente de decor. Acoperişul a fost acoperit cu vegetaţie.

Încălzirea este realizată prin cuptorul construit din cărămidă.

Pe site-ul oficial al Casei Verzi puteţi afla cum a fost construită căsuţa din cob, etapă cu etapă.

Casa din cob poate costa la fel de mult ca o casă convenţională, dacă se apelează la o firmă de construcţii. Dacă, însă, doriţi să construiţi singuri o astfel de casă, preţul va fi de doar 1/10. Casa Verde construită de Ileana Mavrodin şi de colegii săi a costat 2.000 de dolari, în 2004, din care 400 de dolari a fost preţul terenului.

„Majoritatea cladirilor în care traim şi muncim sunt lipsite de “suflet” şi cu un impact nociv asupra mediului; există o nevoie reală pentru un alt fel de arhitectură: fie că e numită Verde, Alternativă, Ecologică, de Pamânt sau Organică, încercari se fac în toate colţurile lumii. Numai unindu-ne forţele pentru sensibilizarea opiniei publice şi câştigarea încrederii că această tehnică tradiţională, aflată chiar la ‘picioarele’ noastre, poate fi un raspuns la unele din problemele cu care lumea modernă se confruntă„, scrie Ileana Mavrodin pe site-ul său.