„Corespondența în două situații a fost purtată direct cu Sectia de combatere a infracțiunilor asimilate. Au fost solicitări de trimitere a dosarului, apreciind că dumnealor sunt competenți. Procurorul de caz și procurorul-șef secție au stabilit că compentența revine DNA, motiv pentru care au sesizat Parchetul General pentru soluționare. Firește, pentru că era și o solicitare că ar fi mijloc de probă într-o cauză la dumnealor, noi le-am trimis și în copie dosarul secției. Probabil au de soluţionat o alta cauza, se pot regasi mijloace de proba in alte cauze„, a spus Calin Nistor.
Potrivit unei ordonanțe semnate pe 20 februarie de Adina Florea și consultate de G4Media.ro, Secţia de investigare a magistraţilor a solicitat DNA predarea dosarului nr. 986/P/2014 (Tel Drum), susținând că acesta constituie mijloc de probă în soluționarea dosarului nr. 1164/P/2018, aflat pe rolul SIIJ şi care ar viza un magistrat. Deocamdată nu se ştie pe cine vizează şi ce conţine dosarul Secţiei nr. 1164/P/2018. A fost pentru a patra oară când Secţia pentru investigarea magistraţilor solicită acest dosar. În cazul în care procurorii DNA ar refuza să comunice actele solicitate, aceştia riscă deschiderea unei anchete privind infracţiunea de obstrucţionare a justiţiei.
Procurorii DNA au sesizat procurorul-general al Romaniei cu un conflict pozitiv de competenta. Practic, urmează ca procurorul general, Augustin Lazăr, să decidă dacă ancheta va fi preluată de Secția de investigare a magistraților sau va fi continuată de procurorii DNA.
În noiembrie 2017, Liviu Dragnea a fost pus sub acuzare de DNA în dosarul Tel Drum pentru constituire a unui grup infracţional organizat, folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete şi abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul.
Potrivit procurorilor, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, a iniţiat un grup infracţional organizat care acţionează şi în prezent şi din care au făcut şi fac parte funcţionari ai instituţiilor din administraţia publică şi persoane din mediul de afaceri.
Prejudiciul în acest dosar este de 30 de milioane de lei prin abuz în serviciu şi de 20 de milioane de euro prin fraudarea fondurilor europene.