Potrivit reprezentanţilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), în perioada 9 – 13 septembrie au avut loc, la Johannesburg, în Africa de Sud, cea de-a 23-a Conferinţă anuală şi Reuniunea Generală a Asociaţiei Internaţionale a Procurorilor – AIP.
Conferinţa a debutat cu atribuirea medaliei de onoare a Asociaţiei Internaţionale a Procurorilor procurorului Benjamin Berell Ferencz, născut în România în 13 iulie 1919, unul dintre acuzatorii Tribunalului de la Nürnberg.
„Manifestările au avut ca temă centrală Independenţa procurorilor – piatră de temelie a justiţiei în societate, fiind abordate, printre altele, aspecte privind idealul de independenţă a procurorilor şi consecinţele practice, asigurarea independenţei procurorilor faţă de interferenţele politicului şi menţinerea încrederii publice. În sesiunea plenară au avut loc discuţii referitoare la organizarea internă a birourilor de procuratură – între responsabilitate şi autonomie individuală, structurile ierarhice şi regulamentele interne, codurile de conduită, regulile disciplinare, managementul carierei, mecanismele de evaluare, de pregătire şi dezvoltare profesională”, se arată în comunicatul PICCJ, în care se precizează că delegaţia instituţiei a fost condusă de procurorul general, Augustin Lazăr.
La Reuniunea Generală au participat preşedintele şi directorii executivi ai AIP, precum şi procurori generali, procurori generali adjuncţi şi directori ai serviciilor de procuratură din 86 de state.
De asemenea, sub egida AIP, în 9 septembrie a avut loc întâlnirea Asociaţiei Internaţionale a Procurorilor Francofoni, ale cărei lucrări au fost deschise de procurorul general Augustin Lazăr cu o prezentare având ca teme principale „cooperarea judiciară internaţională în materie penală în investigarea cauzelor având ca obiect infracţiuni comise la regimul protejării bunurilor aparţinând patrimoniului cultural”, respectiv recuperarea artefactelor. Această prezentare s-a înscris între activităţile privind marcarea Anului european al patrimoniului cultural (adoptat prin Decizia Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2017).
În 10 septembrie, delegaţia României a participat la sesiunea grupului special de interes al procurorilor generali şi al directorilor serviciilor de procuratură, având ca temă „Răspunderea procurorilor şi impactul asupra independenţei”, unde procurorul general a avut o intervenţie, şi la lucrările Secţiunii I, rezervată parchetelor militare, unde a fost prezentat modul de organizare şi funcţionare a parchetelor militare în România şi o expunere privind „Independenţa procurorilor militari în sistemul de drept intern – aplicarea legii române la o faptă comisă de un militar român într-un teatru de operaţiuni”.
Conform sursei citate, în 11 septembrie, Augustin Lazăr a susţinut o prezentare cu tema „Independenţa procurorilor şi statul de drept – controlul şi supravegherea exercitată de procuror în cursul urmăririi penale”, în cadrul secţiunii „Standarde profesionale pentru procurori în timpul investigaţiilor”.
„Din discuţiile purtate a reieşit importanţa existenţei posibilităţii procurorilor de a acuza fără nicio piedică oficialii publici pentru infracţiuni comise de aceştia, în mod particular pentru corupţie, abuz de putere, violări grave ale drepturilor omului şi alte crime recunoscute de dreptul internaţional. În această direcţie statele trebuie să se asigure că procurorii sunt apţi să îşi îndeplinească atribuţiile fără intimidări, imixtiuni, hărţuire, interferenţă nepotrivită sau expunere nejustificată la răspundere civilă, penală sau de altă natură”, scrie în comunicatul PICCJ.
În cadrul lucrărilor s-a decis ca, în prima parte a anului 2019, Ministerul Public din România, în colaborare cu Asociaţia Internaţională a Procurorilor Francofoni (A.I.P.P.F.) şi Organizaţia Internaţională a Francofoniei (O.I.F.), să organizeze la Bucureşti o conferinţă regională care va avea ca teme protecţia patrimoniului cultural şi independenţa procurorilor.