Cum și-a făcut loc untul de muscă pe rafturile din supermarket. Decenii la rând, pe fondul unei creșteri exponențiale a populației și a resurselor tot mai limitate, întrebarea crucială a fost: „Cum vor asigura oamenii hrana viitorului?”. În operele științifico-fantastice, se presupunea că, în lipsa resurselor, oamenii vor recurge la alternative alimentare bizare. Cu toate acestea, realitatea a depășit cu mult imaginația, iar pe piața alimentară au apărut diverse substituții pentru alimentele de bază.
Poveștile despre mâncăruri aparent inimaginabile devin realitate, odată cu decizia de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la animalele de fermă. Astfel, pe piața alimentară au fost introduse „cărnuri” produse industrial la imprimante 3D și alimente ce conțin insecte. Potrivit estimărilor Barclays, piața cărnii sintetice ar putea reprezenta 10% din industria globală a cărnii, generând aproximativ 140 de miliarde de dolari în următorul deceniu.
Compania israeliană Redefine Meat a adus în Europa distribuția fripturii „New Meat”, produsă la imprimantă 3D, ca alternativă la carnea tradițională. Această „carne” conține proteine extrase din soia, mazăre, năut, sfeclă, drojdie nutritivă și grăsime de cocos, având culoarea dată de sfecla roșie. În prezent, peste 4.000 de restaurante din diverse țări cumpără această „carne” la un preț de aproximativ 40 de dolari pentru un kilogram.
Japonezii au adoptat, de asemenea, tehnologia imprimantelor 3D pentru a produce „Wagyu”, o carne sintetică de vită. Producția implică utilizarea a trei tipuri diferite de celule stem de vacă, izolate din țesutul muscular, adipos și vasele de sânge, dispuse în vitro una lângă cealaltă.
În paralel, cercetătorii de la Universitatea Gent din Belgia au dezvoltat o grăsime obținută din muscă, este vorba despre specia Hermetia illucens, propusă ca înlocuitor pentru untul folosit în fabricarea napolitanelor, biscuiților și prăjiturilor. Această grăsime se extrage cu centrifuga dintr-un bol cu apă în care sunt plasate larvele muștei, iar apoi se amestecă pentru a obține o pastă densă prezentată drept unt. Cercetătorii belgieni susțin că utilizarea acestui „unt” din muscă este mai prietenoasă cu mediul înconjurător comparativ cu produsele lactate.
În contextul acceptării acestor „alimente” inovatoare, Elveția a devenit prima țară europeană care, din mai 2017, a autorizat vânzarea de mâncăruri pe bază de insecte, inclusiv chiftele produse de laboratorul elvețian Essento. Aceste chiftele conțin carne de insecte combinată cu orez, morcovi, oregano și chilli, și sunt comercializate la un preț considerabil, un pachet cu 10 „snack-uri” din insecte costând 35 de franci elvețieni.
În plus, compania finlandeză Solar Foods a dezvoltat „Solein”, o „mâncare” fabricată din electricitate, apă, aer și bacterii, printr-un proces similar cu fermentarea berii. Desemnată ca fiind „cea mai prietenoasă cu mediul proteină”, „Solein” se obține prin aplicarea electricității la apă, urmată de adăugarea de bacterii care se hrănesc cu dioxid de carbon și bule de hidrogen. Produsul final este uscat și măcinat într-o pulbere asemănătoare cu făina de grâu. Compania din Helsinki planifică o producție anuală de aproximativ două miliarde de porții din această „mâncare” inovatoare.
Citește și: Se dau 100 de euro de la stat. Condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a primi banii