UPDATE: Preşedintele Klaus Iohannis a cerut o pauză. Şedinţa urmează să se reia.
CSAT discută, în şedinţa convocată marţi, despre fenomenul migraţiei ilegale la nivel european, acţiunile jihadiştilor şi consecinţele acestora, având pe agendă şi alte teme, între care măsurile şi rezultatele în combaterea fenomenului tăierilor ilegale de păduri.
Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la stadiul îndeplinirii, în 2015, a Programului privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2027 și în perspectivă; stadiul desfășurării activităților prevăzute în Planul-cadru pentru continuarea procesului de restructurare și modernizare a Armatei României în anul trecut; concepția de realizare a Sistemului de comunicații și informatic al Forțelor Armate ale României; concluziile rezultate în urma desfășurării exercițiilor și antrenamentelor de mobilizare, în anul 2015, pentru verificarea stadiului pregătirii populației, economiei și a teritoriului pentru apărare.
De asemenea, pe ordinea de zi se află teme privind: evoluții ale actorilor non-statali de factură jihadistă și consecințele pentru spațiul euroatlantic; evoluțiile din Balcani și impactul asupra politicii externe și securității României; perspectivele evoluției situației politice din Republica Moldova; fenomenul migrației ilegale la nivel european; măsurile adoptate, acțiunile întreprinse în domeniu și rezultatele obținute în combaterea fenomenului tăierilor ilegale din fondul forestier național.
Pe ordinea de zi a CSAT mai sunt incluse subiecte referitoare la amendamentele propuse de Guvern la proiectul de Lege pentru aprobarea OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice; activitatea desfășurată de către instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2015 și principalele obiective pentru anul 2016; activitatea Consiliului Operativ pentru Securitate Cibernetică, a Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică — CERT-RO și a CSAT în anul 2015; planul anual de activitate al CERT-RO pentru anul 2016.
Potrivit sursei citate, în cadrul ședinței vor fi abordate și alte subiecte de interes pentru securitatea națională.
Ședința CSAT de marți este reuniunea semestrială.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a întrunit în şedinţă şi vineri, 11 martie, unde s-a discutat pe marginea deciziei CCR privind interceptările SRI. Consiliul a avizat favorabil ordonanța de urgență privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, a anunțat, vineri, președintele Klaus Iohannis.
„Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat favorabil acest proiect și adoptarea lui de către Guvern va reprezenta în acest moment o soluție, fie ea și temporară, la o problemă care preocupă deopotrivă instituțiile statului și opinia publică”, a declarat șeful statului.
Dacian Cioloş, despre OUG privind regimul interceptărilor: „Este soluţia de moment”
Iohannis a explicat că acest proiect de act normativ este destinat să ofere, „într-o primă etapă”, o soluție pentru activitatea organelor judiciare, urmând ca, ulterior, forul legislativ să poată avea în vedere și alte soluții pe care să le dezbată „cu toate instituțiile interesate și cu societatea civilă”.
„Sunt opinii potrivit cărora activitatea Parchetelor, în absența infrastructurii tehnice necesare pentru realizarea unor astfel de metode speciale de supraveghere, ar fi afectată atât din punct de vedere al operativității actului de urmărire penală, cât și sub aspectul administrării unui probatoriu complet. Ordonanța de urgență vine să răspundă exact acestei preocupări”, a arătat președintele.
Acesta a spus că scopul pentru care a convocat „de urgență” CSAT a fost „pentru a analiza, dezbate și găsi soluții în timp real la situația creată de decizia Curții Constituționale privind constituționalitatea interceptărilor telefonice, cum e cunoscută în spațiul public”.
Dacian Cioloş, prima reacţie după adoptarea OUG privind INTERCEPTĂRILE
În opinia sa, această problemă are două aspecte importante. „Primul ține de respectarea deciziei Curții și de nevoia de a pune în acord legislația cu această decizie. Al doilea aspect ține de nevoia de a asigura neîntrerupt cadrul legislativ pentru ca justiția să-și facă datoria, fie că e vorba de cazuri de securitate națională, fie de cazuri de corupție. Ambele aspecte sunt esențiale pentru funcționarea statului de drept, iar eu, ca președinte, m-am angajat să fiu garantul funcționării statului de drept în România”, a susținut Klaus Iohannis.
Plenul CCR a admis pe 16 februarie, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de „organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției”, ci și de „alte organe specializate ale statului”.