Ucraina a recucerit un sat din apropierea orașului Lisiceansk din estul țării, într-o victorie mică, dar simbolică, ceea ce înseamnă că Rusia nu mai deține controlul deplin asupra regiunii Lugansk, unul dintre obiectivele cheie de război ale lui Vladimir Putin, potrivit The Guardian.
Guvernatorul din Lugansk, Serhiy Haidai, a declarat că forțele armate ucrainene dețin „controlul complet” asupra Bilohorivka. „Este o suburbie a orașului Lisiceansk. În curând îi vom alunga pe acești nemernici de acolo”, a declarat el, adăugând: „Pas cu pas, centimetru cu centimetru, vom elibera întregul nostru teritoriu de invadatori”.
Imagini video publicate pe Telegram au arătat soldați ucraineni patrulând pe jos pe o stradă în ruine. Forțele rusești au ocupat întreaga provincie Lugansk în ultimele două luni și jumătate. După o bătălie lungă și crâncenă, statul major ucrainean a decis să se retragă în iulie din orașele Severodonețk și Lisiceansk.
Stare de urgenţă, uraganul Fiona a făcut pagube catastrofale FOTO şi VIDEO
În ultimele 12 zile, regimentele ucrainene din nord-est au organizat o contraofensivă uluitoare, eliberând peste 300 de așezări din regiunea Harkov și forțând unitățile rusești să fugă în dezordine. Zona recuperată are jumătate din suprafața Țării Galilor și se întinde până la granița cu Rusia.
Luni au existat rapoarte neconfirmate potrivit cărora trupele ucrainene ar fi avansat în Lisiceansk. În prezent, pare să existe puține șanse ca Kremlinul să poată prelua controlul asupra întregului Donbas, care include regiunile Donețk și Lugansk. În martie, Putin a declarat că acesta este obiectivul „operațiunii sale militare speciale” în Ucraina, după încercarea sa eșuată de a cuceri capitala Kiev.
În weekend, trupele rusești au bombardat orașul Kupiansk de pe noi poziții defensive construite în grabă la est de râul Oskil. Sute de oameni au fost evacuați. Ucraina a declarat că a preluat vineri controlul asupra întregului oraș, trecând cu vehicule amfibii pe un pod de pontoane pe malul stâng al râului.
O nouă victorie pentru Zelenski în faţa lui Putin. McDonald’s îşi redeschide afacerea la Kiev, după o pauză de 7 luni
Oficialii ucraineni au declarat că 200 de soldați ruși au murit într-un atac duminică, când o rachetă a lovit un fost adăpost de autobuze în care se aflau, în orașul Svatove, aflat pe linia frontului.
Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, Rusia nu a reușit să trimită întăriri. Ea se află acum sub presiune și este vulnerabilă la o nouă contraofensivă, a declarat thinktank-ul.
Guvernatorul Haidai a declarat că liderii autoproclamatei Republici Populare Lugansk au început să intre în panică. Au existat numeroase rapoarte despre echipe de răpitori care au reținut oameni pe stradă și i-au recrutat în armată. Comunicațiile mobile și internetul au fost bruiate, pentru a împiedica oamenii să afle despre eșecurile militare ale Moscovei, a afirmat el.
Europa nu are de câştigat din prelungirea războiului din Ucraina
China şi SUA ar putea avea de câştigat din prelungirea războiului din Ucraina, dar Europa cu siguranţă nu va avea niciun beneficiu, a atenţionat luni Balazs Orban, director politic în biroul premierului ungar, la o reuniune a grupului de la Visegrad (V4) desfăşurată în capitala slovacă, transmite MTI.
Combinaţia dintre inflaţie, criză energetică şi şomaj poate împinge Europa centrală pe o spirală a declinului economic, a estimat Orban.
Poziţia Ungariei este de a se concentra pe susţinerea păcii şi a obţinerii unui armistiţiu în cel mai scurt timp posibil, a precizat acesta, menţionând că, deşi alte guverne ar putea pune accentul deocamdată pe alţi factori, cooperarea în direcţia necesităţii strategice a unui armistiţiu nu va submina coeziunea grupului de la Visegrad, ci o va întări.
Succesul Europei centrale depinde de realizările sale în plan economic, iar regiunea este tratată cu seriozitate tocmai datorită performanţelor sale economice, a subliniat oficialul ungar.
Acesta a subliniat şi importanţa apărării militare pe flancul estic al V4, pledând pentru întărirea capacităţilor militare ale celor patru ţări (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia).
Oficialul ungar a precizat că Ungaria doreşte să atragă capacităţi de producţie şi cercetare-dezvoltare pentru a reduce decalajul dintre Europa centrală şi de vest în următorii zece ani, iar sectoarele cu folosirea intensivă a energiei sunt de importanţă cheie pentru îndeplinirea acestui obiectiv, or fără energie ieftină regiunea poate rămâne în urmă în plan tehnologic.
Europa centrală dispune de mijloacele de a ajunge din urmă Occidentul şi de a depăşi Europa de sud, dar acest obiectiv a fost compromis de actualele evenimente, a menţionat Orban.
Statele nu trebuie să treacă de la o dependenţă energetică la alta, ci să caute noi surse de energie ieftină, chiar şi în perioada de tranziţie către alternativele verzi, a mai adăugat oficialul ungar, avertizând că, dacă rolul Europei pe scena mondială intră în declin, „birocraţia de la Bruxelles” ar putea opta pentru intensificarea eforturilor de centralizare, iar „Europa centrală trebuie să fie în poziţia de a se opune unor astfel de eforturi contrare propriilor interese”.