În timpul săpăturilor arheologice din apropierea oraşului Ramla, din centrul Israelului, echipa dr Yossi Zaidner, de la departamentul de arheologie al Universităţii Ebraice din Ierusalim, a descoperit rămăşiţe umane preistorice pe care nu le-a putut atribui niciunei specii cunoscute de Homo. Într-un studiu publicat în revista Science, o echipă de antropologi de la Universitatea din Tel Aviv şi echipa dr Zaidner au identificat o nouă specie din genul Homo, „Nesher Ramla”, numită după situl în care a fost găsită. Potrivit oamenilor de ştiinţă, oasele umane descoperite datează de acum 140.000 până la 120.000 de ani î. Hr. S-a constatat că acest om are caracteristici comune cu omul de Neanderthal, în special în ceea ce priveşte dinţii şi maxilarul, dar şi cu alte tipuri de oameni preistorici în ceea ce priveşte craniul.
Noua specie diferă însă de omul modern prin absenţa bărbiei, structura craniului şi prezenţa unor dinţi foarte mari, precizează studiul. Autorii susţin că au găsit, de asemenea, la o adâncime de opt metri, o cantitate semnificativă de oase de animale, cai, cerbi şi bouri, precum şi unelte de piatră.
Pentru dr. Zaidner, acest lucru „arată că Homo Nesher Ramla poseda tehnologii avansate de producere a uneltelor de piatră şi cel mai probabil a interacţionat cu Homo sapiens din zonă”. ‘‘Această descoperire este deosebit de impresionantă, deoarece ne arată că, în această etapă târzie a evoluţiei umane, au existat mai multe specii de Homo care au trăit în acelaşi loc şi în acelaşi timp„, a continuat el.
Citește și Descoperire şocantă făcute de savanţi. ADN-ul omului din Neanderthal are legătură cu boala Covid-19
Potrivit studiului, alte câteva fosile cu caracteristici similare descoperite anterior în Israel pot fi atribuite acestei noi specii de Homo.
Descoperirea de la Nesher Ramla pune sub semnul întrebării teza privilegiată conform căreia Neanderthal a apărut în Europa şi ar fi migrat apoi spre sud. ”Fosilele de la Nesher Ramla ne fac să punem la îndoială această teorie, sugerând că strămoşii neanderthalienilor europeni trăiau deja în Levant în urmă cu 400.000 de ani’‘, explică profesorul Israel Hershkovitz, de la Universitatea din Tel Aviv.
De fapt, descoperirile noastre arată faptul că faimoşii neanderthalieni din Europa de Vest sunt doar rămăşiţele unei populaţii mult mai mari care a trăit aici, în Levant, şi nu invers”, a adăugat el.
Grupuri mici de tipul Homo Nesher Ramla au migrat în Europa – unde au evoluat pentru în neanderthalienii „clasici” pe care îi cunoaştem bine, dar şi în Asia, unde au evoluat populaţii arhaice cu trăsături asemănătoare cu cele ale neanderthalienilor, explică dr. Rachel Sarig de la Universitatea din Tel Aviv, co-autoare a studiului.
„Fiind o răscruce de drumuri între Africa, Europa şi Asia, Israelul a servit ca un creuzet în care diferite populaţii umane s-au amestecat şi apoi s-au răspândit în întreaga lume veche„”, explică ea. „Descoperirea noii specii de Homo are o mare importanţă ştiinţifică„, conchide profesorul Hershkovitz, „deoarece adaugă o altă piesă la puzzle-ul evoluţiei umane şi ne ajută să înţelegem migraţia umană în Lumea Veche”.