O nouă zi naţională pentru români. S-a decis în ultima şedinţă de Guvern

O nouă zi naţională pentru români, Guvernul a instituit Ziua Națională a Libertății Religioase! Conform proiectului, ziua de 16 mai va fi oficial desemnată Ziua Națională a Libertății Religioase, marcând un moment de referință pentru România și pentru relațiile dintre stat și cultele religioase. Această dată are o semnificație aparte, fiind legată de un eveniment istoric important din 16 mai 2000, când toate cultele religioase din România au semnat, la Snagov, o declarație comună de susținere a integrării țării în Uniunea Europeană și NATO. Astfel, Ziua Națională a Libertății Religioase nu va fi doar o oportunitate de a reflecta asupra valorilor comune ale națiunii, ci și de a celebra diversitatea religioasă care definește identitatea socială și culturală a României.

Alte două zile libere pentru bugetari în 2025. Angajaţii la stat vor reveni la muncă după Revelion tocmai pe 8 IANUARIE

Proiectul de lege adresează un aspect fundamental al drepturilor omului, respectiv libertatea religioasă, reglementată de multiple convenții internaționale și constituționale. În România, această libertate este consacrată de Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, care definește relațiile dintre stat și culte, bazându-le pe principiile neutralității statului și respectului reciproc. Pe lângă statutul spiritual, cultele sunt recunoscute și pentru contribuțiile lor educaționale, sociale și culturale, având un rol activ în viața comunității.

Ziua Națională a Libertății Religioase va adânci acest parteneriat între stat și culte, recunoscând contribuțiile acestora la binele comun. Evenimentele ce vor avea loc în această zi vor include manifestări educaționale și culturale care vor pune accent pe promovarea toleranței și a dialogului interreligios, încurajând înțelegerea reciprocă într-o societate pluralistă.

Alte articole

2025, un an cu multe zile libere și minivacanțe pentru angajații din România

Cum arată vacanţa de Crăciun 2024 pentru elevi şi angajaţi. Cine lucrează de 1 Decembrie, Crăciun şi Revelion

Un alt obiectiv important al acestui proiect de lege este acela de a promova educația religioasă și dialogul interconfesional într-o eră în care extremismul și fundamentalismul sunt în creștere la nivel global. Într-un context în care România se confruntă cu o renaștere a xenofobiei și tendințelor naționaliste, este esențial ca statul și cultele religioase să colaboreze pentru consolidarea păcii sociale și a coeziunii naționale.

De asemenea, proiectul subliniază necesitatea de a pune în valoare pluralismul religios ca element de promovare a valorilor fundamentale ale democrației, libertății și respectului reciproc. În acest sens, autoritățile centrale și locale vor putea aloca fonduri pentru susținerea manifestărilor organizate cu ocazia acestei zile speciale, incluzând conferințe, expoziții și activități educaționale care vor evidenția impactul pozitiv al diversității religioase asupra culturii și identității naționale.

2025 începe cu o săptămână de concediu. Urmează anul cu cele mai multe zile naţionale libere

Între 1 și 7 ianuarie, românii vor avea, anul viitor, prima minivacanță, datorită zilelor libere acordate prin lege: Anul Nou, a doua zi de Anul Nou, Boboteaza și Sfântul Ioan Botezătorul. Pentru această perioadă se așteaptă și cele mai multe solicitări de sejururi, în România sau în Bulgaria, în zonele montane, după ce vara nu a adus rezultatele așteptate de hotelieri și de agențiile de turism, cererile scăzând aproape la jumătate față de anul trecut.

După prima săptămână liberă, urmează, la scurt timp, o altă „punte” care se poate face cu weekendul, pentru că 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, cade într-o vineri. La fel și 18 aprilie, Vinerea Mare a Paștelui, poate deveni un weekend prelungit, prilej de călătorie.

Alte zile libere vor mai fi de Paștele ortodox și a doua zi, adică 20-21 aprilie, prilej pentru o minivacanță care începe, de obicei, de vineri. Apoi vine o altă perioadă de „punte” între 1 Mai – care va fi într-o zi de joi – și zilele libere din weekend, în minivacanța de Ziua Muncii.

Ziua Copilului, 1 iunie, va fi într-o duminică, astfel încât nu-i ajută prea mult pe amatorii de minivacanțe, dar statul acordă o zi liberă și a doua zi de Rusalii, pe 9 iunie, care va fi luni, astfel încât se poate pleca într-un weekend prelungit, cu ocazia sărbătorii creștine. În luna august mai este o zi liberă care devine prilej de weekend prelungit, pe 15, de Sfânta Maria (Adormirea Maicii Domnului), care va fi într-o vineri, conform informațiilor de pe site-ul zileliberelegale.ro.

În ultimii ani, cele mai multe solicitări pentru pachetele turistice pe litoral, în România sau în Bulgaria, au fost în preajma acestor sărbători, având legătură cu zilele libere acordate prin lege. Foarte mulți români preferă să meargă pentru câteva zile cât mai aproape de casă, pentru a nu pierde mult timp pe drum. Anul acesta, cel mai mare grad de ocupare pe litoralul românesc și pe cel bulgăresc a fost de Sfânta Maria și în săptămâna care a urmat, mulți planificându-și concediile, încă de la începutul anului, în funcție de această sărbătoare.

La fel se întâmplă și în anotimpul rece, când cei mai mulți români aleg Valea Prahovei sau stațiunile montane din nordul Bulgariei, pentru weekendurile prelungite și minivacanțele prilejuite de zilele libere.

În toamnă, ziua Sfântului Andrei (30 noiembrie) va fi într-o duminică, dar se poate face „punte” pentru un weekend prelungit cu următoarea zi liberă, de 1 Decembrie (luni) – Ziua Națională a României.

Anul se încheie așa cum începe, cu încă o săptămână de vacanță, pentru că pe 25 decembrie este Crăciunul, într-o joi, fiind liberă și a doua zi de Crăciun, vineri, după care urmează weekendul și liberele de Revelion, cei mai mulți făcând „punte” între cele două sărbători.

Bulgaria a pierdut mulți turiști, anul acesta, după ce a mărit tarifele pentru cazări. Deși specialiștii bulgari se așteptau ca trendul deja creat să le aducă în continuare turiști, chiar dacă schimbă regulile și măresc prețurile, prima jumătate a acestui an și mai ales sezonul estival au demonstrat că s-au înșelat, iar acum se dezbate o nouă strategie de atragere a turiștilor, în țara vecină.

Creșterile care s-au înregistrat pe litoralul românesc în acest sezon de vară au avut la bază scăderile de prețuri. Au avut de câștigat hotelierii care au făcut reduceri substanțiale, chiar în plin sezon. Cei care au menținut tarifele ridicate nu au avut un grad de ocupare satisfăcător și au înregistrat pierderi. „Litoralul pentru toți” a venit cu noi reduceri de prețuri, care au atras un număr destul de mare de turiști, dar vremea a stricat multe dintre planurile hotelierilor, după ploile din ultimele zile.

Bulgarii și-au analizat deja situația, pregătindu-se să ia măsuri pentru redresare. Conform „Trud news”, gradul de ocupare a scăzut până la 40%, comparativ cu anul precedent. Cu excepția stațiunii Sunny Beach, care a înregistrat o creștere a numărului de turiști în acest sezon, toate celelalte stațiuni de pe litoralul bulgăresc au fost afectate, iar Asociația Bulgară a Hotelurilor și Restaurantelor (BHRA) a recunoscut că turiștii au fost atrași doar de unele reduceri substanțiale de prețuri.

Zile libere în 2025. Angajații români vor avea mai multe minivacanțe, prima fiind chiar în ianuarie

Vicepreședintele asociației, Veselin Nalbantov, l-a criticat pe ministrul interimar al Turismului, Evtim Miloshev, pentru estimarea greșită în privința creșterilor pe care le anunțase pentru anul acesta, ministrul anunțând un record pentru turismul bulgăresc. Nalbantov a explicat că hotelierii au fost grav afectați de creșterile uriașe ale costurilor la electricitate – cu aproape 400%, la care se adaugă o majorare a TVA, la 20%. Președintele asociației hotelierilor a spus că sezonul estival al Bulgariei nu poate fi salvat nici de eventuale reduceri de prețuri care s-ar putea aplica din luna septembrie.

Pentru vacanțele de iarnă, atât hotelierii români, cât și cei bulgari ar trebui să-și facă planurile în funcție de veniturile turiștilor, după ce au văzut rezultatele din prima parte a anului 2024. Chiar dacă există deja tendința de a merge în călătorii în weekenduri prelungite și minivacanțe, prețurile devin factorul decisiv.

ile libere în 2025. Când pică sărbătorile legale anul viitor

În anul 2025, angajații din România vor primi 17 zile libere de la stat, iar 13 dintre acestea vor pica în timpul săptămânii.

Calendar zile libere în 2025, minivacanțe pe care le vor avea românii în 2025

· 2 ianuarie — Anul Nou

· 6 ianuarie — Bobotează

· 7 ianuarie — Sfântul Ion

· 24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române

· 18 aprilie — Vinerea Mare

· 20- 21 aprilie — Paștele

· 1 mai — Ziua Muncii

· 1 iunie — Ziua Copilului

· 8- 9 iunie — Rusalii

· 15 august — Adormirea Maicii Domnului

· 30 noiembrie — Sfântul Andrei

· 1 decembrie — Ziua Națională a României

· 25- 26 decembrie — Crăciunul

Când începe școala în 2025: tot ce trebuie să știe părinții și elevii despre anul școlar 2024-2025

Anul școlar 2024-2025 aduce cu sine o serie de schimbări și informații importante pentru elevi, părinți și cadre didactice. De la data de început până la structura anului și perioadele de vacanță, iată tot ce trebuie să știți despre noul an școlar.

Pentru elevii din clasele terminale, programul va fi ușor diferit:

– Clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă vor avea un an școlar de 34 de săptămâni, încheindu-se pe 6 iunie 2025.

– Elevii din clasa a VIII-a vor avea 35 de săptămâni de școală, terminând pe 13 iunie 2025.

– Pentru clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică (cu excepția claselor terminale) și învățământul profesional, anul școlar va dura 37 de săptămâni, până pe 27 iunie 2025.

Structura anului școlar 2024-2025

Anul școlar va fi împărțit în cinci module de studiu, separate de perioade de vacanță:

1. Modulul 1: 9 septembrie – 25 octombrie 2024

2. Modulul 2: 4 noiembrie – 20 decembrie 2024

3. Modulul 3: 8 ianuarie – 7/14/21 februarie 2025 (data exactă va fi stabilită de inspectoratele școlare)

4. Modulul 4: 17/24 februarie sau 3 martie – 17 aprilie 2025 (în funcție de decizia inspectoratelor)

5. Modulul 5: 28 aprilie – 20 iunie 2025

Perioadele de vacanță

Elevii vor beneficia de cinci perioade de vacanță pe parcursul anului școlar:

1. Vacanța de toamnă: 26 octombrie – 3 noiembrie 2024

2. Vacanța de iarnă: 21 decembrie 2024 – 7 ianuarie 2025

3. Vacanța de schi: o săptămână în perioada 10 februarie – 2 martie 2025 (la decizia inspectoratelor școlare)

4. Vacanța de primăvară: 18 – 27 aprilie 2025

5. Vacanța de vară: 21 iunie – 7 septembrie 2025

Programe naționale și zile libere
Programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se vor desfășura în perioada 9 septembrie 2024 – 17 aprilie 2025, fiecare durând câte cinci zile consecutive lucrătoare. Planificarea exactă va fi stabilită la nivelul fiecărei unități de învățământ.

O noutate pentru anul 2024 este ziua liberă de 5 iunie, marcată ca Ziua Învățătorului. Aceasta este prevăzută în noul contract colectiv de muncă și nu va trebui recuperată.

Profesorii au mai multe zile libere în anul școlar 2024-2025. Cum arată calendarul complet

Pe lângă vacanțele menționate, elevii vor beneficia de zile libere legale precum 30 noiembrie (Sfântul Andrei), 1 decembrie (Ziua Națională a României), sărbătorile de Crăciun și Anul Nou, 24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române), sărbătorile pascale, 1 mai (Ziua Muncii), 1 iunie (Ziua Copilului) și sărbătoarea de Rusalii.

Noi reguli și sancțiuni
Noul an școlar aduce și câteva modificări în ceea ce privește regulamentele școlare:

– La finalul fiecărui modul, elevii vor primi o notă la purtare, media acestora calculându-se la sfârșitul anului.

– Pentru fiecare 20 de absențe nemotivate, media la purtare va fi scăzută cu un punct.

– Utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor este interzisă, cu excepția cazurilor în care acestea sunt folosite în scop educativ și cu acordul profesorului.

Sancțiunile pentru abateri disciplinare includ observație individuală, mustrare scrisă, retragerea temporară sau permanentă a bursei, mutarea disciplinară în altă clasă, suspendarea temporară, preaviz de exmatriculare și, în cazuri extreme, exmatricularea.

În situații excepționale, cursurile cu prezență fizică pot fi suspendate, activitatea didactică urmând să se desfășoare în format online sau hibrid.