O mare parte a articolelor din revistă sunt semnate de renumiţi istorici români. Profesorul emerit Constantin Petolescu de la Universitatea din Bucureşti, cercetător la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, oferă date despre „Războiul dacic al împăratului Traian”, cu expediţiile din anii 101-102 şi 105-106, sursele istorice ale cucericii Daciei şi detalii de pe Columna lui Traian – „care relatează eroica şi disperata rezistenţă a dacilor”. Profesorul universitar român semnează şi articolul intitulat „Numele lui Decebal”.
Cercetător dr. Mihai Popescu, cu doctorat la Sorbona în studii asupra Antichităţii, consacră un amplu spaţiu „Religiei Dacilor„, domeniu cu multe necunoscute încă şi azi. Divinitatea supremă, Zalmoxis – „asimilată în imaginarul autorilor greci şi latini fie cu Zeus, fie cu Chronos, fie cu Marte” – apoi celebrul Sanctuar de la Sarmisegetuza Regia, statuete de zeităţi descoperite în cetăţile Drobeta, Sucidava şi Potaissa, reprezentându-le pe Minerva, Lara, Junona, dar şi pe zeul Mithra, etc. compun o reflexie asupra credinţei dacilor şi a faptului că „dii consentes – cele 12 divinităţi principale ale Pantheonului roman – au fost, de asemenea, venerate în Dacia”.
Citeşte şi: Descoperire arheologică inedită, într-un castru roman din Mureş: Este un element absolut de noutate
Potrivit Agerpres, despre „Portretul lui Decebal„, cu referire la bustul aflat la Braccio Nuovo, Muzeul Vaticanului, scrie cercetătorul Leonard Velcescu, specialist în istoria artei antice la Universitatea Perpignan Via Domitia. Leonard Velcescu este, de asemenea, autorul articolului intitulat „Reprezentările statuare ale Dacilor în Forul lui Traian”.
„Dacia – personificarea unei provincii în arta romană” este titlul articolului apărut în „Dossiers d’Archeologie„, sub semnătura antumă a reputatei numismate Carmen Maria Petolescu.
Profesorul emerit Alexandru Barnea de la Universitatea din Bucureşti face o descriere a monumentului Tropaeum Traiani de la Adamclisi, iar cercetător Ştefan Vasiliţă de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti se opreşte asupra efigiilor de pe monedele imperiale de după cucerirea Daciei de către romani.
Profesorii universitari francezi Martin Galinier, Georges Castellvi, Helene Chew şi Christiane Pinatel de la Muzeul Luvru întregesc prin contribuţii remarcabile dedicate Columnei lui Traian acest periplu fascinant în istoria dacilor şi cuceritorilor lor, la începutul primului mileniu după Cristos.
Citeşte şi: Veşti bune pentru arheologi: Se va înfiinţa o bază de date europeană