Constantini, care a studiat Relații Internaționale la Sankt Petersburg în 2016, argumentează că prezența militară americană în România este costisitoare și nu se aliniază cu viitoarele priorități ale politicii externe a SUA sub o eventuală administrație Trump.
„Administrația Biden a susținut anularea. Dar administrația Trump s-a arătat îngrijorată. Criticarea unor asemenea acțiuni vădit antidemocratice e bună. Dar administrația Trump ar trebui să meargă mai departe și să se folosească de această oportunitate ca să pună o limită și să anunțe retragerea soldaților de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu”, scrie Constantini, făcând referire la anularea candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din România.
Autorul consideră că prezența bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu este un vestigiu al politicii externe americane din anii 2000, când NATO s-a extins spre Est.
„Retragerea sprijinului american pentru bază nu doar că ar fi în ton cu prioritățile de secol XXI ale actualei administrații, ci le-ar susține și le-ar întări. Trump este interesat să alinieze politica externă a SUA cu interesele naționale. Asta înseamnă o retragere din Europa, o întoarcere către Asia și cheltuirea dolarilor americani pe cetățenii americani, nu pe aventuri inutile în străinătate”, se afirmă în articol.
Constantini mai sugerează că retragerea trupelor americane din România ar fi un semnal clar pentru Europa că Statele Unite nu își vor mai asuma un rol dominant în securitatea continentală.
„România pare să creadă că America are nevoie de bază, ceea ce ar putea explica de ce a îndrăznit să sfideze dorințele administrației Trump în cazul lui Georgescu”, mai scrie autorul.
În plus, Constantini aduce în discuție și reacția Rusiei față de prezența militară americană la Marea Neagră.
„Dacă America ar mai încerca să se țină de lumea unipolară, o bază la Marea Neagră, a cărei prezență irită permanent Rusia, ar avea sens. Dar America nu are multe de câștigat aici. Turcia, aliat NATO, care găzduiește altă bază NATO majoră, controlează deja Strâmtoarea Bosfor. Marea Neagră nu este lângă teritorii americane. Baza este importantă pentru România, care se uită peste mare și vede o Rusie care s-a extins. Dar ce o face importantă pentru România nu o face importantă pentru SUA”, este de părere Constantini.
Concluziile articolului ridică semne de întrebare cu privire la viitorul relațiilor dintre SUA și România, în special în contextul unei eventuale administrații Trump.
„Administrația Trump, cu înghețarea ajutorului și cu reducerea cheltuielilor recomandate de Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală, este în mod clar interesată de reducerea risipei și de reajustarea politicii externe americane. Ar trebui să înceapă prin a arunca o privire mai atentă asupra prezenței noastre militare în România”, susține jurnalistul.
The American Conservative, publicația care a găzduit acest articol, este cunoscută pentru pozițiile sale izolaționiste. Fondată în 2002 de Pat Buchanan, un influent conservator american, revista s-a opus intervențiilor militare ale SUA, inclusiv războiului din Irak. Buchanan, considerat un „paleoconservator”, a susținut candidatura lui Donald Trump în 2016, apreciind pozițiile acestuia în favoarea unei politici externe non-intervenționiste.
De-a lungul timpului, The American Conservative a fost o platformă de promovare a unor figuri apropiate de Trump, inclusiv senatorul JD Vance. Revista a publicat interviul care l-a propulsat pe Vance în atenția publicului american, după lansarea cărții sale autobiografice „Hillbilly Elegy”.
Citește și: Trump: „Am fost puțin sarcastic atunci când am promis pacea în Ucraina în 24 de ore”