„Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia este acreditat pe activitatea de prelevare de organe, ţesuturi şi celule din anul 2013, iar de atunci şi până în prezent s-au prelevat organe de la un pacient, în anul 2015”, a menţionat Dragoş Suciu, potrivit Agerpres.
Anul trecut, de exemplu, potrivit acestuia, nu a fost înregistrat la spitalul din Alba Iulia niciun pacient în moarte cerebrală şi, în consecinţă, nu au existat nici donatori şi nici tentative de prelevare de organe.
Mulţi dintre pacienţii aflaţi în stare gravă în spitalele din Alba sunt transferaţi la clinici din Cluj Napoca şi Târgu Mureş.
Potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Alba, la sediul instituţiei nu este înregistrat din partea pacienţilor din judeţ care aşteaptă un transplant niciun dosar, acestea fiind depuse, de regulă, în judeţele unde există clinici care efectuează astfel de activităţi.
La nivel naţional, un număr de 160 de donatori potenţiali de organe au fost înregistraţi în 2018, iar dintre ei au devenit reali doar 55. Anul trecut s-au realizat 102 transplanturi renale, 46 de ficat, trei de plămâni şi cinci de cord, după cum anunţa, în luna noiembrie, şefa Agenţiei Naţionale de Transplant, Anca Baculea.
Potrivit unei declaraţii făcute în urmă cu o lună de către ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, la data respectivă erau 37 de pacienţi care aşteptau un transplant, după evidenţele dosarelor depuse la Direcţiile de Sănătate Publică.
În ceea ce priveşte cadrul legal, ministrul Sorina Pintea anunţa că Legea transplantului a fost finalizată şi „cât de curând” va fi supusă dezbaterii publice.