O treime din directorii care au beneficiat de derogarea ministrului Educaţiei sunt din Bucureşti

„Vineri rămăseseră 209 posturi neocupate de director şi director adjunct, 124 directori, 85 de adjuncţi, cu aproximaţie, nu am exact cifrele. Erau posturile rămase vacante după concurs, posturi unde nu au fost contracandidaţi, au fost persoane care fie nu s-au prezentat la concurs, fie s-au prezentat şi nu au promovat proba scrisă a concursului. Acolo unde au promovat concursul, cei care au promovat au fost numiţi în funcţie. În 90% din cazuri, propunerile din consiliile profesorale au venit tot pentru foştii directori. Nota care a apărut la minister, vineri, dădea derogare de la acel articol cu propunerea din cadrul consiliului profesoral, tocmai de aceea nu s-au numit mai devreme, pentru că 90% dintre situaţii propunerile consiliilor profesorale veneau tot pentru foştii directori. Aceste propuneri au venit anterior ordinului de ministru”, a declarat Florian Lixandru, Inspectorul Şcolar General al Municipiului Bucureşti (ISMB), scrie Mediafax.

Lixandru a mai precizat că încă din data de 21 decembrie 2016 a trimis către Ministerul Educaţiei o propunere a consiliului de administraţie prin care a cerut să înceteze numirile celor care nu au promovat concursul până pe data de 5 februarie, când se încheie primul semestru.

„În primul rând suntem în perioada de elaborare a planului de şcolarizare şi e normal să aibă posibilitate ca cel care a început lucrările, să termine. Nu e normal să schimbăm profesorul la clasă, pentru că orice schimbare de director implică schimbare de încadrare, deci nu e normal să îl schimbăm cu trei săptămâni înainte de finalul semestrului unu. În plus, situaţia financiar-contabilă nu era închisă la 31 decembrie şi mai trebuiau reglementate şi zilele de concediu”, a explicat Lixandru.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, fostul ministru al Educaţiei, Mircea Dumitru, critică ordinul prin care se permite numitea în funcţiile de conducere ale unităţilor de învăţământ a foştilor directori şi directori adjuncţi care nu au promovat concursul de ocupare a acestor posturi.

Alte articole

Klaus Iohannis vrea explicaţii despre cum s-au organizat concursurile de directori de şcoli. „Îmi doresc să văd o analiză onestă”

„Directorul de şcoală trebuie să fie un exemplu nu doar de profesionalism, ci şi de conduită. Acele prevederi metododologice trebuie respectate, iar excepţiile, analizate de la caz la caz şi decise în consecinţă. Acum văd că excepţia a fost transformată în regulă şi orice idee de competiţie, competenţe, meritocraţie, valoare este manipulată brutal. Derogarea de la regulă, permisă doar în cazuri excepţionale, bine întemeiate şi oferită nominal, a ajuns text de metodologie. Se vorbeşte despre un număr de peste 650 de posturi de director şi director adjunct care ar fi rămas neocupate în urma concursului şi care, spun cei de la Educaţie, ar trebui să fie atribuite aceloraşi persoane aflate în funcţie. Să rămânem fideli adevărului şi să spunem că nimeni nu vorbeşte astăzi de posturile rămase neocupate pentru că inspectorii şcolari generali de la Bucureşti şi Bacău (am aflat zilele acestea) au încălcat cu bună ştiinţă metodologia şi au refuzat să numească directorii, în aşteptarea schimbării de la partid. Când am fost sesizat de neregulile de la Bucureşti, am semnat, în 29 decembrie, ordinul pentru cercetarea disciplinară a inspectorului şcolar al Municipiului Bucureşti. S-a aşternut liniştea peste asta”, a scris Mircea Dumitru.

În schimb, inspectorul general al ISMB susţine că nu ştie să se fi început vreo cercetare disciplinară împotriva sa.

„Eu nu am fost informat în acest sens, nu am primit nicio convocare vizavi de vreo comisie de cercetare”, a răspuns Florian Lixandru.

În Monitorul Oficial de luni a fost publicat Ordinul 3044, semnat de Pavel Năstase, ministrul Educaţiei, prin care se face derogare de la metodologie şi se permite numirea în funcţiile de director şi director adjunct de şcoală şi liceu a celor care au ocupat anterior aceste poziţii, chiar dacă nu au promovat concursurile de ocupare a funcţiilor de conducere din unităţile de învăţământ respective.

Într-un comunicat de presă, ministerul Educaţiei precizează că „din cele 6.404 de funcţii de director, au fost ocupate prin concurs 4.058, restul de 2.346 rămânând vacante, iar din cele 2.480 de funcţii de director adjunct, au fost ocupate prin concurs 1.344, restul de 1.136 rămânând vacante. Din cele 2.346 de posturi vacante de director, conform metodologiei, 1.988 au fost ocupate şi 358 au rămas fără titular, iar din cele 1.136 de posturi vacante de director adjunct, conform metodologiei, 828 au fost ocupate şi 308 au rămas fără titular”.

Ceea ce înseamnă că de această derogare semnată de Pavel Năstase au beneficiat 666 de directori şi directori adjuncţi de şcoală sau liceu, care au fost numiţi în funcţiile de conducere luni, după publicarea ordinului în Monitorul Oficial.

Mai mult, deputatul PNL, Raluca Turcan, îl acuză pe ministrul Educaţiei că a antedatat ,,ordinul celor 666″, acesta fiind publicat în Monitorul Oficial luni, 09 ianuarie, dar având data de 06 ianuarie.

„Ordinul a fost trimis vineri, dar s-a publicat în Monitorul Oficial ieri. A fost weekendul, în plus şi ei sunt aglomeraţi acolo şi nu pot publica chiar imediat ceea ce primesc. El a fost discutat cu inspectorii generali şi după aceea a fost promovat ca ordin de ministru şi a fost înregistrat cu data de vineri aici, la noi şi a fost trimis apoi la Monitor şi Monitorul Oficial l-a publicat ieri. Iar inspectorii generali au dat aceste decizii de ocupare a funcţiilor vacante ieri, pentru că nici ei nu aveau timp în weekend să convoace consilii de administraţi, consilii profesorale”, a declarat pentru MEDIAFAX Pavel Năstase.