O ucraineancă refugiată în România a răbufnit. Valeria Melnicenko este din Oleșki, cea mai inundată localitate din stânga Niprului, zona regiunii Herson, astăzi sub ape după distrugerea barajului din Nova Kahovka.
„Sunt conștientă și îmi pare rău că unii ucraineni care au venit cu bani mulți la început de război au stricat imaginea refugiaților care cu adevărat au nevoie de sprijin. Nu toți ucrainenii sunt la fel, unii sunt ai nimănui, mânați de război în direcția unor state despre care nu au auzit niciodată. Până la război nu știam că există un oraș cu numele Suceava”, a declarat Valeria Melnicenko pentru Libertatea.
Ucraineanca s-a lovit însă şi de birocraţia din România: „Toate grădinițele mi-au spus că îmi iau copilul când va împlini trei ani. O singură grădiniță privată mi-a cerut 200 de euro pe lună. De unde să plătesc 200 de euro, dacă eu depun aceste documente pentru a primi de la stat vreo 550 de euro, din care să mai achit chiria? Un cerc vicios. Am noroc cu rudele mele, care îmi trimit bani la Suceava”.
„Rudele mele au stat în pod timp de o săptămână, așteptând retragerea apei. Asta după ce au mai stat și prin beciuri în vremea ocupației. E un război nemilos în Ucraina: te ucid nu doar dronele sau rachetele, ci și apa din râu”, a mai spus femeia, care a pierdut tot ceea ce a agonisit până acum.
„În Suceava am ajuns în septembrie 2022. Ne place foarte mult aici. Gazdele noastre sunt oameni buni și înțelegători, locuitorii orașului sunt binevoitori. Dar oboseala de război este tot mai mare. Noi vrem acasă. Nu am venit în țara voastră pentru a căuta o viață mai bună, ci pentru că orașele noastre sunt bombardate sau au ajuns sub apă. Aș pleca mâine acasă, în țara unde mă simt bine, dar unde să plec? Asta e problema”, a mai spus Valeria Melnicenko.