Oamenii bogaţi, tentaţi să încalce mai des codul rutier, să fure şi să trişeze mai mult – studiu

Studiul, publicat luni în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), a fost realizat de cercetătorii de la Universitatea California din Berkeley şi de la Universitatea din Toronto, care au efectuat şapte experimente diferite pe grupuri de câte 100 de persoane.

Unul dintre aceste experimente a arătat că proprietarii de automobile cu capacităţi cilindrice mari erau mai tentaţi, în comparaţie cu ceilalţi participanţi, să comită o contravenţie rutieră, la o intersecţie, lăsând să traverseze prin faţa lor mai puţini pietoni.

Un alt test, realizat cu un joc cu zaruri şi un sistem de recompensare, a arătat faptul că persoanele care au un statut social superior aveau tendinţa de a minţi mai mult în privinţa scorului pe care îl obţineau la acest test.

În timpul unui interviu de angajare simulat, aceste persoane ezitau mai puţin când venea vorba să o mintă pe persoana pe care trebuiau să o recruteze, omiţând să îi spună faptul că postul propus urma să fie suprimat la scurt timp după angajare.

Alte articole

Se schimbă CODUL RUTIER. Noi reguli pentru circulația pe drumurile publice

Cod Rutier 2025. Amendă de 1.000 de lei pentru șoferii care nu respectă o nouă reglementare

Atunci când organizatorii testelor le-au dat un pachet cu bomboane, spunându-le că acele dulciuri erau pentru copiii dintr-o cameră vecină, dar că puteau să ia şi ei câteva, persoanele provenind din medii sociale favorizate furau mai multe bomboane decât celelalte.

„Satisfacerea interesului personal reprezintă o motivaţie mai importantă pentru elite, iar setea de bani, care creşte odată cu averea şi rangul social, poate să determine anumite persoane să se comporte neadecvat”, au explicat autorii studiului.

Ei consideră că persoanele bogate provenind din clasele superioare sunt independente şi îşi fac mai puţine griji pentru ceea ce spune lumea despre ele.

Oamenii bogaţi sunt mai atraşi de cultura rezultatelor şi au o viziune mai permisivă despre setea de bani, putând deveni „mai puţin atenţi la consecinţele faptelor lor asupra celorlalţi”, au precizat autorii studiului.