Oamenii cu aceste afecţiuni nu trebuie să poarte mască. Este vorba despre astmatici, dar şi despre cei care suferă de diverse afecţiuni pulmonare. Masca le poate crea dificultăţi respiratorii în condiţii de temperaturi ridicate.
Astmul, bronhopneumopatia obstructivă cronică sau fibroza chistică sunt afecţiuni care ar putea fi agravate de purtarea măştii pe termen lung, pacienţii cu astfel de afecţiuni având şi aşa dificultăţi în a respira.
„Dacă este posibil, purtaţi o mască în spaţiile închise, unde distanţarea socială nu este posibilă şi unde veţi intra în contact cu persoane pe care nu le întâlniţi în mod normal. Purtarea acesteia este revelantă pentru perioade scurte, în interior, în zone aglomerate, de exemplu, în mijloace de transport în comun şi în anumite magazine.
Pentru unii oameni, cei cu astm, masca ar putea crea dificultăţi în a respira”, explică specialiştii, potrivit Mediafax.
Citeşte şi Cinci semne că ai avut coronavirus. Vezi dacă ai fost sau nu infectat
Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este caracterizată de obstrucţia căilor aeriene. Obstrucţia căilor aeriene este de regulă progresivă, nu este complet reversibilă şi asociază un răspuns inflamator anormal la particulele toxice şi gaze la nivel pulmonar. Leziunile inflamatorii cronice în BPOC sunt de obicei rezultatul expunerii îndelungate la fumul de ţigară.
La nivel mondial se estimează peste 600 de milioane de pacienţi cu BPOC.
Fibroza chistică sau mucoviscidoza este o boală genetică ce afectează mai ales plămânul și pancreasul. Boala este prezentă de la naștere și se manifestă de obicei în primii ani de viață, dar sunt și cazuri rare în care este descoperită mai târziu, chiar și la vârsta de adult.
Pacienții cu fibroză chistică produc un mucus de consistență crescută în bronhii și în tubul digestiv (pancreas, ficat). Dopurile formate de mucusul gros astupă bronhiile, producând dilatații ale acestora (bronșiectazii) ce se pot infecta ușor cu diferiți microbi. Tot din cauza secrețiilor groase se pot astupa canalele pancreatice și biliare, cu afectarea secundară a pancreasului și ficatului, putând provoca deficit de creștere, diabet zaharat sau ciroză hepatică, explică specialiştii institutului Marius Nasta.
Experţii în sănătate publică avertizează că şi copiii mai mici de doi ani ar trebui să fie scutiţi de mască.
„Măştile faciale nu ar trebui folosite de copii sub vârsta de doi ani sau de cei care întâmpină dificultăţi în a le purta corect. De exemplu, elevii de şcoală primară care nu sunt supravegheaţi sau cei care au probleme respiratorii”, au precizat specialiştii.