Legile şi convenţiile internaţionale care datează din anii 1960 au ţinut pe loc cercetarea în domenii cheie precum cel privind conştiinţa, se arată în publicaţia Nature Reviews Neuroscience, citată de Agerpres.
„Decizia de a scoate în afara legii aceste droguri s-a bazat pe pericolele observate, însă, în multe cazuri, daunele au fost supraestimate”, a spus David Nutt, profesor de neuropsihofarmacologie la Imperial College London.
Într-un comunicat care însoţeşte articolul din revistă, el a precizat că legile respective echivalează „cu cel mai rău caz de cenzură ştiinţifică de la interzicerea lucrărilor lui Copernic şi Galileo de către Biserica Catolică”.
„Limitarea cercetării şi a terapiei este motivată de politică, nu de ştiinţă”, a adăugat el.
David Nutt şi Leslie King, ambii foşti consilieri ai guvernului britanic pe probleme de droguri, şi coautorul David Nichols din partea University of North Carolina au cerut ca folosirea drogurilor psihoactive în cercetare să nu mai fie supusă restricţiilor severe.
„Dacă am adopta o abordare raţională a reglementării drogurilor, acest lucru le-ar da cercetătorilor şansa să facă progrese în studierea conştiinţei şi a mecanismelor de psihoză ale creierului şi ar putea duce la inovaţii majore de tratament în domenii precum depresia şi sindromul de stres posttraumatic”, a subliniat Nutt.
Nutt a fost demis din funcţia de consilier guvernamental în 2009 după ce a criticat public executivul pentru că ignoră recomandările ştiinţifice privind canabisul şi ecstasy-ul. El a desfăşurat un mic test uman folosind psilocibină, un ingredient psihedelic din ciupercile halucinogene.
Studiul său, în care au fost folosiţi voluntari, a sugerat că drogul are potenţialul de a calma formele severe de depresie la persoanele care nu răspund la alte tratamente.
Însă, în aprilie, Nutt a spus că planurile sale de a desfăşura primul proces clinic complet de explorare a psilocibinei ca tratament a fost blocat din cauza regulilor dure privind folosirea drogurilor ilegale în cercetare.
Oamenii de ştiinţă susţin că apelul lor la reformă este sprijinit de Asociaţia Britanică de Neuroştiinţă şi Asociaţia Britanică de Psihofarmacologie.