Documentele declasificate de BND şi publicate online de Die Welt, sunt în majoritate planuri făcute în octombrie 1962, la apogeul Crizei Rachetelor Cubaneze. Acestea dezvăluie cum doi foşti ofiţeri nazişti acceptaseră oferta de colaborare a lui Fidel Castro, foarte generoasă din punct de vedere financiar dealtfel, de vreo patru ori mai mare decât salariul mediu din Germania de-atunci. Ei aveau ca misiune să îi antreneze pe militarii cubanezi.
Regimul cubanez de atunci a cumpărat, de asemenea, 4.000 de pistoale fabricate în Belgia, prin doi intermediari, traficanţi de arme, Otto Ernst Remer şi Ernst Wilhelm Springer, care aveau legături cu extrema-dreaptă germană. Concluzia serviciilor secrete germane despre această achiziţie a fost că regimul cubanez voia să nu mai depindă de armele fabricate în Rusia.
Documentele declasificate recent de serviciile secrete germane oferă o nouă ipostază a fostului lider cubanez, care în public pretindea că este puternic ataşat de regimul socialist, dar pentru a-şi perptua puterea ani de-a rândul, aşa cum voia şi a ţine la distanţă de o invazie în Cuba a Statelor Unite, a apelat la oameni din fostul regim nazist, care fusese învins în cele din urmă, în al doilea război mondial.
Octombrie 1962 a fost luna în care SUA şi fosta URSS au fost pe punctul de a intra în război din cauza rachetelor ruseşti staţionate în Cuba. După 13 zile, confruntările dintre cele două tabere s-au încheiat printr-un pact secret între preşedintele american John F.Kennedy şi fostul premier sovietic Nikita Hruşciov.
Public însă, sovieticii au fost de acord să-şi ridice armele din Cuba şi să le restituie URSS, sub supravegherea Naţiunilor Unite, iar americanii au declarat că nu vor invda niciodată Cuba. În secret, americanii le-au promis cubanezilor că vor dezmembra sistemele Jupiter IRBM desfăşurate în Turcia şi Italia.
Tot în documentele declasificate de către serviciile serete germane apar planuri de asasinare a lui Fidel Castro. Aceste documente erau întocmite de către fratele preşedintelui american, Robert Kennedy, care era colaboratorul lui cel mai apropiat şi datează din perioada 1961-1964.
Între aceste documente se află şi un portret al lui Castro, realizat de CIA, care făcuse planuri de asasinare a liderului de la Havana cu ajutorul „mafiei”: „Se spune că este inteligent, dar nu foarte echilibrat (…) este nerăbdător şi vulcanic”.
Ofertele CIA pentru cei care l-ar fi asasinat ar fost de 100.000 de dolari pentru Fidel Castro, 20.000 de dolari pentru fratelui mai mic Raul Castro, actualul preşedinte al Cubei, tot 20.000 de dolari pentru Ernesto „Che” Guevara, plus 2.500 de dolari pentru diferite cheltuieli.