Fiecare om lasă în urma sa o urmă microbiană pe orice suprafață cu care intră în contact, de la creionul cu care își notează un număr de telefon până la tastatură, clanța de la ușă sau butonul de la lift. Acești microbi sunt pretutindeni și orice măsură am putea lua împotriva lor nu este suficientă pentru a ne feri. Din fericire însă, în marea lor majoritate acești microbi sunt inofensivi.
Studiul desfășurat la Universitatea din Oregon a fost coordonat de profesorul James Meadow, care a examinat specificul norilor microbieni în cazul a 11 voluntari. Fiecare dintre subiecți a fost ținut singur, într-o cameră de control, timp de patru ore pentru ca microbii personali să se poată răspândi în voie în spațiul respectiv. Apoi oamenii de știință au recoltat mostre din aerul din acea cameră și de pe podea și au analizat corpurile bacteriene pentru a vedea din ce specii fac parte. Concluziile oamenilor de știință au fost că după doar patru ore petrecute într-o cameră, voluntarii au putut fi identificați după diversitatea și concentrația de bacterii pe care au lăsat-o în urmă.
Prin simplul act al expirației oamenii își „contaminează” vecinătatea cu aproximativ 1 milion de microbi și bacterii pe oră.
Compoziția unică a norului microbian al fiecărui individ variază în funcție de igiena personală și de mediul în care se află. Persoanele care poartă barbă, spre exemplu, împrăștie mai multe astfel de microorganisme în jurul lor pentru că părul facial oferă un mediu propice pentru proliferarea bacteriilor. De asemenea, înotătorii de performanță, care intră în fiecare zi în bazine în care apa este tratată cu clor, sunt înconjurați de nori microbieni cu caracteristici semnificativ diferite față de ceilalți oameni.
Această descoperire promite să ofere noi instrumente de analiză criminaliștilor în lupta cu infractorii. În viitor ar putea fi posibilă identificarea unui criminal după urmele de microbi pe care le-a lăsat la locul crimei. Dacă un infractor atent va purta mănuși pentru a nu lăsa amprente, el nu poate face nimic pentru a nu contamina mediul în care se află cu bacteriile și microbii proprii.
„Aceste semnături bacteriene vor putea, în anumite cazuri, să dezvăluie nu doar identitatea infractorului, ci și pe unde a trecut acesta înainte de a comite infracțiunea și ce anume a făcut acolo„, conform lui Meadow.
Oamenii care provin din diferite țări și din diferite medii vor avea semnături microbiene diferite, în funcție de factori de mediu cum ar fi solul, apa sau calitatea aerului. Caracteristicile microbiomului individual nu vor putea fi însă probe la fel de concludente ca și amprentele, avertizează Meadow. ‘O diferență importantă este dată de faptul că amprentele nu se schimbă de-a lungul timpului, în timp ce microbiomul se poate schimba în funcție de dietă, activitățile zilnice și locație. În cadrul studiului nostru rezultatele sunt valabile pentru un anumit moment din viața subiecților”, a precizat el.
Chiar și așa, susțin cercetătorii de la Universitatea Oregon, nu are niciun rost să încercăm să ne izolăm și nu trebuie să ne temem de bacteriile din „aura” celorlalte persoane cu care intrăm în contact zilnic. Încă de la apariția primilor oameni, acești nori de bacterii și microbi ce ne înconjoară sunt o parte naturală a ființei umane.
Citeşte şi Săpunurile antibacteriene NU sunt mai eficiente decât cele obişnuite