Obiceiuri de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil: Vara este înlocuită cu gerul iernii

Arhanghelii sunt reprezentări mitice din calendarul popular, însă ei au ca echivalenţi pe Arhanghelii Mihail şi Gavriil din calendarul ortodox, sărbătoriţi pe 8 noiembrie. Arhanghelii din calendarul ortodox sunt conducătorii îngerilor, având aripi şi săbii, ca simbol al biruinţei, fiind călăuze ale sufletelor în drumul spre rai.

Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să îi vestească că va naşte pruncul Tatălui Ceresc, pe Iisus. Tot el i-a vestit pe părinţii Fecioarei Maria, pe Ioachim şi pe Ana, că o vor acea pe aceasta la bătrâneţe. Arhanghelul Mihail este căpetenia oştilor îngereşti, care la sfârşitul lumii va lupta cu diavolul. Se spune că el nu stă în rai decât în Vinerea Mare şi de Paşti, în restul timpului fiind în misiune pe Pământ.

În societatea tradiţională românească, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru că erau păzitorii oamenilor de la naştere până la moarte. Ei asistă la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti şi purifică, prin post, conştiinţele.

„În legendele populare se spune că Sfântului Mihail Dumnezeu i-a dat să poarte soarele și luna, el fiind cel care dă drumul soarelui sus pe cer când e vară și sub mâna căruia sunt toate vietățile și oamenii, atât cei vii cât și cei morți. În alte legende, Sf. Mihail este cel care are cheile iadului din care slobozește treptat gerul”, povesteşte etnologul Ania Moldoveanu pentru ROMÂNIATV.NET.

Alte articole

Anamaria Prodan, la o biserică ortodoxă din Las Vegas. Impresara a făcut anunțul: „Același sentiment”

Daniel Balaş lansează un nou atac la adresa mai-marilor Bisericii şi-i deplânge pe preoţii care cer donaţii de la enoriaşi: „Când daţi bani la Biserică, părintele nu ia nimic, dă mai departe. Îl toacă bărboşii ăştia mari”

„În calendarul popular ziua de 8 noiembrie marchează momentul în care vara este trimisă pe lumea cealaltă și sfântul aduce în loc gerul iernii. O altă calitate a Sf. Mihail este aceea de înger conducător al sufletelor oamenilor în drumul lor spre lumea de dincolo. Astfel, în această zi se serbează Moșii de Arhangheli: se ofereau de pomană alimente și se aprindeau lumânări, atât pentru oamenii în viață cât și pentru cei morți prin înec sau cei spânzurați. Despre lumânările aprinse la biserică în ziua de Arhangheli exista credința acestea vor lumina în veci”, mai spune etnologul.

În tradiţia populară, Sfinții Mihail și Gavril se serbează pentru că ei iau sufletele oamenilor când mor – cine lucrează în această zi, se va chinui în momentul morții până la ieșirea sufletului.

În zonele de munte, Arhanghelii era celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făcând o turtă mare din făină de porumb, turta arieţilor, ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate.

„În calendarul pastoral ziua Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril este momentul în care berbecii se amestecă cu oile. În Transilvania acest moment e maract de un obicei numit „Năpustitul Arieţilor”. Cu acest prilej se prepara o pâine specială din aluat nedospit copt pe vatră, numită „Turta arieţilor”, care se arunca între oi. Fiind un aliment sacralizat, prin integrarea într-un context ritual, turta arieților capătă proprietăţi oraculare: dacă această turtă cade cu faţa în sus, e semn că oilor la va merge bine când vor făta; dacă va cădea cu faţa în jos, se spune că le va merge rău”, mai povesteşte etnologul Ania Moldoveanu pentru ROMÂNIATV.NET.