Obiceiuri, tradiţie şi superstiţii de Paşti la noi şi în celelalte ţări din Uniunea Europeană

Dintre cele 27 de ţări din Uniunea Europeană, numai România, Bulgaria şi Grecia sunt ţări cu credinţă ortodoxă. Aceste trei ţări vor sărbători Învierea Domnului în noaptea de sâmbătă spre duminică.

În afară de dimensiunea creştină, sărbătorile pascale înseamnă pentru români momente petrecute în familie, cu cei dragi, în jurul unei mese îmbeleşugate de unde nu lipsesc ouăle roşii, drobul de miel, cozonacii şi pasca. Sărbătorile de Paşti înseamnă Învierea Domnului, iar pentru credincioşii Lui, iertarea păcatelor după un post îndelungat şi începutul unui nou ciclu al vieţii. Odată cu sufletul primenit prin respectarea Postului Paştelui, oamenii îşi primenesc simbolic şi trupul, îmbrăcând în Duminica Paştelui haine noi, ca să fie sănătoşi tot anul. Potrivit tradiţiei, în România, începând cu Vinerea Mare, barbaţii renunţă la treburile gospodăreşti şi îşi ajută soţiile la pragătirea mesei festive.

De la Biserică, unde se sfinţeşte şi o sticlă cu vin roşu, simbolizând sângele lui Iisus Hristos, oamenii vin acasă şi se aşează la masă şi numai atunci beau din vinul sfinţit. În unele regiuni, în dimineaţa Paştelui, oamenii pun într-un vas apă, în care scufundă un ou înroşit şi un bănuţ de argint şi se spală cu această apă pe faţă. Se spune că vor fi roşii în obraji, ca oul, aceasta însemnând că vor fi sănătoşi şi că nu vor duce lipsă de nimic şi vor avea bani tot anul.

Un alt obicei este sacrificarea mielului, iar un obicei mai modern este Iepuraşul, care aduce daruri celor mici. În privinţa vopsitului ouălor, acestea se vopsesc de obicei în roşu, iar în unele zone se încondeiază cu modele populare şi religioase moştenite din moşi-strămoşi.

Alte articole

De ce să nu mai lași niciodată paharele cu gura în jos după ce le-ai spălat. Vei renunța la acest obicei după ce vei afla ce înseamnă și cât de dăunător este

Cinci lucruri pe care nu trebuie să le faci după ce iei masa. Puțină lume știe asta și riscă să se îmbolnăvească

În Bulgaria, vecina noastră de la Dunăre, pictarea ouălor este o îndeletnicire rezervată în special călugăriţelor din mânăstiri.

În Grecia, în unele oraşe, ziua de Paşte este o sărbătoare a comunităţii în care mieii se gătesc în piaţa centrală. În alte oraşe, se ard figurine ale lui Iuda şi Barabbas. Cozonacul este împletit şi se numeşte tsoureki. Este presărat cu seminţe de susan şi ornat cu ouă roşii.

În Germania există obiceiul de a se aprinde un foc imens, cu ajutorul brazilor ramaşi de la Crăciun. Flăcările marchează sfârşitul iernii şi triumful primăverii. În Duminica Paştelui, de pe masa festivă nu poate lipsi mielul, dar nici Osterlamm, prăjitura în formă de miel.

În Letonia există, de asemenea, obiceiul de a se vopsi ouăle de Paşti şi s-a păstrat arta încondeierii acestora, letonii fiind printre cele mai iscusite popoare în arta încondeierii.

În schimb, în Polonia, capul familiei nu are voie să participe la preprarea pâinii tradiţionale, pentru că se spune că aluatul nu va creşte. De asemenea, în ziua de Paşti servesc supa Zurek ce conţine cârnaţi şi ciuperci.

În Italia, cozonacul preparat special pentru Paşte are forma unui porumbel şi poartă numele Colomba Pasquale. În centrul ţării se fac şi pizzelle, un fel de pască.

În Spania, meniul tradiţional de Paşte conţine neapărat friptură de miel şi cremă catalană sitorrija, care este o prăjitură preparată cu ulei de măsline.

În Olanda, părinţii vopsesc ouăle verzi şi le ascund în iarbă ca să le găsescă copiii.

În Portugalia, se prepară tradiţionalul folar – un produs de patiserie specific sărbătorii.

Un desert tradiţional din Marea Britanie este tortul Simnel, un fel de prăjitură, decorată cu 11 bomboane sferice de marţipan, reprezentând cei 11 discipoli credincioşi ai lui Iisus.

În Franţa, copiii se trezesc în prima zi de Paşti pentru a căuta ouăle special pregătite pentru ei, dar ascunse în curte sau în casă. Rostogolirea unor ouă crude pe o pantă reprezintă o altă tradiţie foarte apreciată de către copii. Oul care „rezistă” până la capătul traseului este considerat „victorios”. Jocul porneşte de la asemănarea între rostogolirea oului şi prăvălirea stâncii ce închidea mormântul lui Iisus.

În Ungaria, ouăle sunt vopsite în roşu sau galben, iar pe ele se desenează apoi diferite motive ornamentale, ce reprezintă clăi de fân, case, fântani şi femei cu coşuri în mâini.

Paştele, indiferent de obiceiuri sau tradiţii, reprezintă una dintre cele mai importante sărbatori creştine, care simbolizează Învierea lui Iisus Hristos.