Kovacs a declarat, într-o conferinţă de presă, că limba maghiară ar putea deveni limbă oficială în zonele în care populaţia maghiară trăieşte „în bloc”, în secuime, în regiuni din Bihor, Satu Mare sau Sălaj.
„Prin paşi mărunţi, am ajuns de la zero drepturi lingvistice în 1989 la 64 şi nu vrem să ne oprim aici, pe termen lung scopul nostru este ca limba maghiară să devină limbă oficială la nivel regional. Dacă ţinem cont de faptul că în 22 de ani am ajuns de la zero la 64 de drepturi lingvistice, atunci în următorii 20 de ani vom ajunge ca limba maghiară să devină limbă oficială la nivel regional. Acest lucru îl vom atinge prin politica paşilor mărunţi, fiecare drept lingvistic fiind în direcţia oficializării limbii maghiare la nivel regional. Mă refer la locuri unde populaţia maghiară trăieşte în bloc, în secuime, în regiuni din Bihor, Satu Mare sau Sălaj, unde maghiarii trăiesc în proporţie de 60 – 80 la sută. Oficializarea limbii maghiare se va face prin modificarea Constituţiei şi de aceea contăm pe voturile a 44 la sută dintre politicienii români şi pe sprijinul comunităţilor locale româneşti”, a spus Kovacs Peter.
Acesta a participat, miercuri, la Cluj-Napoca, la lansarea unei broşuri cu drepturile lingvistice pe care le au maghiarii din România şi pe care aceştia pot să le utilizeze în relaţia cu diferite instituţii.
Broşura, editată într-un tiraj de trei mii de exemplare de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, va fi distribuită începând cu 25 aprilie în şapte judeţe din Transilvania cu populaţie maghiară.