Obligaţi să-şi informeze copilul că e adoptat începând de la vârste cât mai mici

Preşedintele Oficiului Român pentru Adopţii (ORA), Bogdan Panait, a prezentat, vineri, noua Lege a adopţiilor, precizând că sâmbătă intră în vigoare modificările aduse Legii 273/2004.

Noile reglementări extind sfera persoanelor cu reşedinţa în străinătate care pot adopta internaţional copii din România. Practic, începând de sâmbătă, toţi românii care locuiesc în străinătate şi doresc să înfieze un copil din România vor putea demara procesul de adopţie, prima etapă fiind solicitarea atestatului de familie adoptatoare.

Bogdan Panait a precizat că persoanele interesate ar trebui să se adreseze autorităţilor centrale din domeniul adopţiei din ţările în care locuiesc.

Preşedintele ORA a mai spus că în anumite ţări, precum Italia şi Israel, adoptarea copiilor români va începe cu întârziere, deoarece autorităţile centrale din cele două state au delegat o parte dintre atribuţii unor organizaţii neguvernamentale, care trebuie acreditate şi de către Oficiul Român de Adopţii.

Alte articole

Denisa Tănase și soțul ei nu renunță la planul de a fi părinți. Motivul pentru care vedeta nu a reușit să rămână însărcinată

Copiii omului de afaceri Adrian Marțian au fost răpiți din nou: „Ce se întâmplă cu copiii mei dragi este incredibil și de neimaginat”

Potrivit noii legi, pot adopta persoanele rude de până la gradul al IV-lea cu copilul pentru care a fost încuviinţată deschiderea procedurii adopţiei interne, familiile în care cel puţin unul dintre soţi este şi cetăţean român sau cetăţenii străini, dacă au statutul de soţ al părintelui natural al copilului a cărui adopţie se solicită.

Preşedintele ORA a precizat că este obligatoriu ca cererea persoanei sau familiei care solicită adopţia internaţională să fie însoţită de actul din care să rezulte că există garanţiile că are posibilitatea să intre şi să locuiască permanent în statul primitor. De asemenea, copilul care va fi adoptat trebuie să aibă faţă de adoptator şi rudele acestuia aceeaşi situaţie legală ca cea a unui copil biologic.

Persoanele care vor solicita adoptarea unui copil vor fi obligate să locuiască în România cel puţin 30 de zile consecutiv, pentru a întări relaţia cu acesta.

Pot fi adoptaţi internaţional numai copiii pentru care nu a putut fi identificat un adoptator sau o familie cu reşedinţa în România într-un interval de doi ani.

Noua Lege a adopţiei instituie termene precise în care un copil poate deveni adoptabil. Astfel, un copil poate fi declarat adoptabil dacă după instituirea măsurii de protecţie specială a trecut un an şi părinţii fireşti, precum şi rudele până la gradul IV ale acestuia nu pot fi găsite sau nu colaborează cu autorităţile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea lui în familie.

De asemenea, un copil poate fi declarat adoptabil dacă părinţii şi rudele lui până la gradul IV declară în scris că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea acestuia şi în termen de 60 zile nu şi-au retras această declaraţie sau dacă minorul a fost înregistrat din părinţi necunoscuţi. În acest caz, adopţia se stabileşte în maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de naştere al copilului.

Modificările aduse Legii 273/2004 mai prevăd ca părintele minor care a împlinit 14 ani să-şi poată exprima consimţământul la adopţia copilului, asistat de către ocrotitorul său legal.

De asemenea, pentru adopţia copilului născut în afara căsătoriei a fost reglementată o condiţie specială. Astfel, filiaţia copilului faţă de tată trebuie confirmată prin rezultatul expertizei realizate prin metoda serologică ADN, pentru a elimina adopţiile ilegale care, potrivit preşedintelui ORA, s-au practicat în ultimii ani, uneori chiar la recomandarea oamenilor din sistem.

În noua lege au fost extinse excepţiile în care poate interveni o nouă adopţie a unui copil deja adoptat.

„Se reglementează adopţia succesivă în cazul în care copilul adoptat are un singur părinte, necăsătorit, iar acesta se află într-o relaţie stabilă şi convieţuieşte cu o persoană de sex opus, necăsătorită, care nu este rudă cu acesta până la gradul al IV-lea, şi declară prin act autentic notarial, că noul adoptator a participat direct şi nemijlocit la creşterea şi îngrijirea copilului, pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin cinci ani”, potrivit actului normativ care intră în vigoare sâmbătă.

Referitor la activităţile post-adopţie, s-a reglementat posibilitatea ca, în afară de direcţia de la domiciliul solicitantului, aceste activităţi să poată fi realizate şi de către organisme private, precum şi de către cabinete individuale, cabinete asociate sau societăţi civile profesionale de asistenţă socială şi/sau de psihologie care au încheiat convenţii cu Oficiul.

De asemenea, direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sunt obligate ca, în termen de trei luni de la data intrării în vigoare a legii, să revizuiască planul individualizat de protecţie a copiilor aflaţi în cadrul sistemului de protecţie specială şi să stabilească adopţia ca finalitate.

„Adoptatorii sunt obligaţi să informeze gradual copilul că este adoptat, începând de la vârste cât mai mici, cu sprijinul specialiştilor din cadrul compartimentului de adopţii şi postadopţii al direcţiei. Identitatea părinţilor fireşti ai adoptatului poate fi dezvăluită înainte de dobândirea de către acesta a capacităţii depline de exerciţiu numai pentru motive medicale, de către Oficiu, la cererea oricăruia dintre adoptatori, a adoptatului, soţului sau descendenţilor acestuia ori a reprezentantului unei instituţii medicale sau a unui spital”, mai prevede legea.

Noua legislaţie prevede şi reducerea la zece zile a termenelor în care vor fi judecate cazurile care intră sub incidenţa Legii adopţiei, precum şi a termenelor de redactare şi comunicare a hotărârilor pronunţate în aceste cauze.