Scenariul a fost descris mai întâi în filmul Naufragiatul, cu Tom Hanks, dar nimeni nu credea că asta ar fi posibil şi în viaţa reală. Povestea este incredibilă şi începe în data de 30 iunie pe plaja Evgati, din Lemnos. Doi copii mici, Thanos de 6 ani și Trifon de 11 ani din Salonic, se aflau împreună cu părinții lor pe plajă şi se jucau în apă cu mingea preferată, când la un moment dat aceasta le-a scăpat și a fost trasă de curenții marini. De fapt, un înotător care s-a întâmplat să fie la fața locului în acel moment a încercat să o prindă, dar fără rezultat.
Nici cei doi copii, nici părinţii lor nu şi-ar fi putut imagina că această mică pierdere a lor se va transforma într-un dar al lui Dumnezeu un tânăr de 30 de ani care s-a trezit luptându-se cu valurile în mijlocul mării. Mingea, care a devenit un colac de salvare în odiseea lui Ivan, i-a ajuns acestuia în mâini după ce a călătorit pe apă timp de 10 zile pentru a ajunge la el!
Era o minge de handbal, pe jumătate umflată, dar care l-a ajutat totuşi să se menţină la suprafaţă până când a fost văzut de echipajul unui cargo, care primise alertă în privința dispariției sale şi a altor doi turişti, și luat la bord.
Ivan a povestit de pe patul spitalului din Salonic experiența supraviețuirii: „A fost cel mai rău pe care ți-l poți imagina. Noaptea a fost cumplită. Vântul a fost mai puternic, era mai frig și curentul era mai puternic. A trebuit să-mi golesc mintea pentru că dacă mă gândeam la prietenii dispăruți mi-ar fi crescut bătăile inimii și asta ar fi înrăutățit situația. A trebuit să rămân calm. Am găsit mingea duminică, până atunci nu aveam nimic. Mingea era foarte mică și pe jumătate umflată, dar a fost mai bine decât nimic.
Cu siguranță m-a ajutat că am găsit mingea, dar ceea ce mi-a salvat cu adevărat viața au fost echipele de salvare și le mulțumesc din suflet. Aventura mea literalmente nu s-a încheiat niciodată. Tortura valurilor poate fi încă văzută pe corpul meu, care tocmai se prăbușește încet din cauza efortului minuțios pe care l-am făcut cu mușchii pentru a rezista. Cantitatea nesfârșită de apă sărată pe care am băut-o în mare și deshidratarea pe care am suferit-o mi-au făcut extrem de rău.
Dar există și factorul psihologic în toată această aventură, care de fapt este mai rău, de aceea nu mă gândesc atât de mult la durere și la toate astea”, a povestit Ivan, pentru voria.gr.