Frank Rose: Baza de la Deveselu nu va fi afectată de reducerile bugetare din SUA

Întrebat dacă proiectul de la Deveselu va fi afectat în vreun fel de tăierile bugetare preconizate în SUA în următorii ani, Frank Rose a precizat că cea mai mare parte a banilor au fost deja alocaţi pentru construirea bazei. „Trăim vremuri dificile, dar, în contextul acestor tăieri bugetare, preşedintele a făcut din finanţarea EPAA (European Phased Adaptive Approach) o prioritate-cheie în cererea sa adresată Congresului privind bugetul”, a spus oficialul american. Totodată, el a subliniat că în cadrul Congresului există „un sprijin bipartizan” în ceea ce priveşte apărarea antirachetă.

Frank Rose se află în România cu prilejul demarării lucrărilor principale de construcţie la baza Deveselu.

Preşedintele Traian Băsescu, ministrul Apărării Mircea Duşa, oficiali NATO şi ai SUA au participat, luni, la ceremonia de marcare a demarării lucrărilor principale de construcţie la Facilitatea de apărare antirachetă din cadrul Bazei Militare de la Deveselu.

Delegaţia americană prezentă la eveniment a fost condusă de James Miller, adjunctul secretarului apărării pentru politica de apărare. Din partea conducerii NATO au participat ambasadorii Alexander Vershbow, Secretar General Adjunct, şi Sorin Ducaru, asistent al Secretarului General al NATO pentru ameninţări emergente de securitate.

Alte articole

Accident grav în Caracal! Un microbuz cu șapte militari NATO de la Deveselu s-a răsturnat. Cinci oameni au ajuns la spital

Microbuz cu 18 copii implicat într-un accident în Olt. A fost activat Planul Roșu de Intervenție

Duminică, ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a oferit un dineu de lucru în onoarea ambasadorului Alexander Vershbow şi a lui Frank Rose, la acţiune fiind de asemenea invitat ambasadorul Sorin Ducaru, asistentul secretarului general NATO pentru riscuri de securitate emergente. Potrivit unui comunicat al MAE, ministrul afacerilor externe şi reprezentanţii SUA şi NATO au evocat faptul că acest important moment al colaborării bilaterale dintre România şi SUA în domeniul securităţii, în acelaşi timp de interes major pentru Alianţa Nord-Atlantică, reprezintă un punct de referinţă semnificativ pe parcursul implementării Fazei a II-a a Sistemului SUA de apărare împotriva rachetelor balistice din Europa, realizat într-o Abordare Adaptivă în Etape (European Phased Adaptive Approach – EPAA).

Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a precizat, joi, într-o declaraţie referitoare la inaugurarea lucrărilor la baza de la Deveselu (Olt), că statul român are misiunea de a realiza lucrări de amenajare, iar partenerii americani de dotare a bazei, care trebuie să fie operaţională din 2015.

„În acest parteneriat, o parte de lucrări se realizează de către partea română, prin MApN, iar cele privind interceptările, de către partea americană. Noi am început încă din vară lucrările de amenajare la Deveselu şi le-am şi finalizat, mai sunt câteva lucrări cu termen anul viitor. Toate operaţiunile de pregătire şi operaţionalizare a bazei se fac şi sunt în grafic”, a menţionat Mircea Duşa.

Potrivit acestuia, statul român a alocat 8 milioane de lei în 2013 pentru amenajarea bazei de la Deveselu, urmând a aloca bani şi în 2014 şi 2015 pentru această facilitate militară, chiar dacă suma pentru următorii doi ani nu a fost încă stabilită.

Potrivit ministrului Apărării, în 2014 statul român trebuie să realizeze sistemul de supraveghere a bazei, iluminatul şi construirea pavilioanelor în care vor fi cazaţi militarii români.

„Prin Ministerul Dezvoltării sunt bani alocaţi administraţiei din Deveselu pentru amenajarea drumului de acces din drumul naţional către această locaţie, realizarea staţiei de epurare, a canalizării şi a aducţiunii de apă. Sigur că de aceste facilităţi va beneficia şi comunitatea de la Deveselu, dar vor deservi şi facilitatea militară de la Deveselu. Acum elaborăm bugetul şi vom vedea (câţi bani se vor aloca în 2014 – n.r), dar vom asigura banii astfel încât facilitatea de la Deveselu să fie operaţională şi lucrările pe care le mai are partea română de realizat să se realizeze conform graficului”, a mai spus Mircea Duşa.

Compania americană KBR a anunţat, în luna iulie, că a obţinut un contract în valoare de 134 milioane dolari de la Corpul de Ingineri al Armatei americane în Europa pentru a construi instalaţiile primului sistem de apărare antirachetă în Europa, la Deveselu.

Potrivit acestui contract, KBR va muta structura unei clădiri de patru etaje, în care va fi instalat un radar, de pe Coasta de Est a Statelor Unite în România. De asemenea, firma anunţă că va construi în România diverse instalaţii şi infrastructura necesară susţinerii sistemului AEGIS, inclusiv drumuri, clădiri pentru asistenţă, comunicaţii, securitate şi utilităţi.

Lucrările includ construirea instalaţiei de lansarea rachetelor, clădirea pentru radarul Aegis, rezerve de carburant pentru generatoare, clădiri de comandament, stocare şi transmisiuni, construirea zonei de locuit şi crearea de sisteme de securitate fizică (intrări, perimetre).

România a acceptat instalarea pe teritoriul său a acestei baze, în cadrul scutului american antirachetă în Europa, în septembrie 2011. Baza ocupă un teren de aproximativ 175 de hectare şi în ea vor fi staţionaţi aproximativ 200 de militari şi tehnicieni americani.

La data de 4 februarie 2010, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a luat decizia de a da curs invitaţiei adresate de preşedintele SUA Barack Obama privind implicarea României în dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă.

Negocierile privind Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România s-au derulat pe parcursul a 7 runde (iunie 2010 – mai 2011) şi a fost parafat de şefii celor două delegaţii, Bogdan Aurescu şi Ellen Tauscher, la 6 iunie 2011.

Delegaţia română de negociere a avut în componenţă reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Justiţiei, Ministerului Finanţelor Publice şi ai altor instituţii din sistemul de securitate naţională cu competenţe în domeniu. Pentru pregătirea negocierilor au avut loc, sub coordonarea şefului delegaţiei române, 36 de reuniuni în format interinstituţional ale reprezentanţilor structurilor române implicate în acest proces.

Acordul a fost semnat la Washington, la 13 septembrie 2011, de către ministrul român al afacerilor externe şi secretarul de stat american, în cadrul vizitei în SUA a preşedintelui României. Documentul a fost ratificat de Parlamentul României prin Legea 290/2011, iar la 23 decembrie 2011 a intrat în vigoare.

Rolul Acordului este să reglementeze regimul juridic aplicabil întregului spectru de chestiuni care decurg din instalarea şi funcţionarea în România a sistemului antirachetă al SUA. Implicarea României în susţinerea acestui proiect presupune găzduirea pe teritoriul românesc (în Baza de la Deveselu, jud. Olt) de rachete de interceptare SM-3, care vor deveni operaţionale la orizontul anului 2015. Amplasarea acestor interceptori constituie parte componentă a Abordării Adaptive în Etape a sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice în Europa (EPAA).