„Uniunea Europeană va avea în continuare 28 de state membre, deoarece mă aştept la organizarea unui nou referendum proindependenţă în Scoţia, care va avea succes”, a afirmat Gunther Krichbaum, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag şi membru al Uniunii Creştin-Democrate (CDU), partidul cancelarului Angela Merkel.
„Vom răspunde rapid unei cereri de aderare din partea unui stat prieten al Uniunii Europene”, a subliniat Krichbaum, citat de publicaţia Die Welt, dând asigurări că Scoţia independentă va fi „binevenită” în Blocul comunitar.
Guvernul regiunii britanice Scoţia va solicita negocieri urgente cu Uniunea Europeană pentru a reuşi menţinerea în comunitatea europeană în pofida ieşirii Marii Britanii şi analizează posibilitatea organizării unui nou referendum proindependenţă, a anunţat premierul scoţian, Nicola Sturgeon. În prezent, Scoţia este o regiune cu statut semiautonom în cadrul Marii Britanii.
Membrii Guvernului scoţian s-au reunit sâmbătă, într-o şedinţă de urgenţă, pentru a stabili viitorul pas în sensul organizării unui referendum pentru obţinerea independenţei faţă de Marea Britanie. Scoţia, care are cinci milioane de locuitori, speră că va putea rămâne membră UE dacă se va desprinde de Marea Britanie înainte ca această ţară să părăsească Blocul comunitar. Locuitorii Scoţiei au votat într-un raport de 62 la 38% în favoarea rămânerii Marii Britanii în UE, dar majoritatea cetăţenilor britanici au stabilit ieşirea din comunitatea europeană.
Unii politicieni europeni au declarat că Scoţia trebuie admisă rapid în Uniunea Europeană. „Europa este deschisă spre admiterea de noi state membre. Acest lucru este absolut clar”, a declarat Manfred Weber, liderul grupului Partidului Popular European din Parlamentul European.
Scoţia intenţionează să organizeze un nou referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie, afirmă şeful Guvernului de la Edinburgh, Nicola Sturgeon. „Devine evident că opţiunea unui nou referendum proindependenţă trebuie să existe şi este luată în discuţie”, a spus Sturgeon după ce Marea Britanie a decis ieşirea din UE. „În acest context, Scoţia se confruntă cu perspectiva de a fi scoasă din UE împotriva voinţei cetăţenilor. Acest lucru este inacceptabil din punct de vedere democratic”, a precizat Sturgeon. „Cred că un referendum proindependenţă este foarte probabil”, a adăugat Sturgeon.
Alegătorii scoţieni au respins într-un raport de 55 la 45% independenţa faţă de Marea Britanie în referendumul din anul 2014, dar, între timp, formaţiunea proindependenţă a lui Sturgeon – Partidul Naţional Scoţian (SNP) – a devenit mai populară.
Referendumul ce a decis ieşirea din UE ar putea fi rezultatul unei crize de identitate a locuitorilor Angliei într-un stat multinaţional, riscând să genereze destrămarea Marii Britanii, comentează cotidianul The New York Times, notând că Uniunea Europeană probabil va depăşi ca durată statul britanic.
„Atunci când se vorbeşte despre efectele deciziei Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, cel mai frecvent sunt evocate implicaţiile pentru «proiectul european», eforturile postbelice de unificare a Europei din punct de vedere politic şi economic. Însă, la câteva ore după anunţarea rezultatului referendumului, se pare că ar putea apărea un alt risc: destrămarea statului multinaţional Marea Britanie”, comentează ziarul The New York Times.
Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord – numele oficial – este una dintre puţinele ţări alcătuite din mai multe naţiuni, diferite din punct de vedere politic şi juridic dar unite sub conducerea unui guvern comun. „Acest sistem a fost vizat de mult mai puţine comentarii decât proiectul european, dat fiind că este mai mic şi părea stabil. Însă relativ tănăra Uniune Europeană, chiar afectată de crize, ar putea să depăşească, din punctul de vedere al duratei, Marea Britanie, care are 300 de ani (…)”, notează cotidianul american.
Există de mult timp disensiuni între cele patru naţiuni care formează Marea Britanie – Anglia, Ţara Galilor, Scoţia şi Irlanda de Nord -, dar aşa-numitul „referendum pro-Brexit” le-a divizat în moduri aproape ireconciliabile. Anglia şi Ţara Galilor au votat în favoarea ieşirii din UE, Scoţia şi Irlanda de Nord au votat să rămână. În doar câteva ore, liderii din Scoţia şi Irlanda de Nord au evocat posibilitatea de a cere independenţa faţă de Marea Britanie pentru a putea rămâne în UE.
„Rezultatul referendumului schimbă dramatic atmosfera în Irlanda de Nord”, a afirmat Declan Kearney, preşedintele Sinn Fein, precizând că se doreşte organizarea unui referendum pentru unirea regiunii britanice cu Irlanda (membră UE). La rândul său, Guvernul Scoţiei a cerut negocieri urgente cu Uniunea Europeană pentru a reuşi menţinerea în comunitatea europeană în pofida ieşirii Marii Britanii şi analizează posibilitatea organizării unui nou referendum proindependenţă, a anunţat premierul scoţian, Nicola Sturgeon. Alegătorii scoţieni au respins într-un raport de 55 la 45% independenţa faţă de Marea Britanie în referendumul din anul 2014, dar, între timp, formaţiunea proindependenţă a lui Sturgeon – Partidul Naţional Scoţian (SNP) – a devenit mai populară.
„Ceea ce face Marea Britanie atât de neobişnuită este ideea de a aduce în acelaşi proiect patru naţiuni care se văd distincte şi care coexistă. (…) În acest mod, Marea Britanie a fost ceea ce Uniunea Europeană a aspirat mereu să devină dar încă nu a reuşit: o uniune politică ce respectă identităţile naţionale prin depăşirea complicaţiilor naţionaliste. Totuşi, problemele de identitate naţională macină Marea Britanie din 1707, când Regatul Angliei a fuzionat cu Regatul Scoţiei pentru a forma Regatul Marii Britanii. Deoarece englezii au dominat politica, economia şi cultura ţării – ei sunt cel mai mare grup, iar capitala Angliei, Londra, a devenit şi capitala ţării -, scoţienii au cerut mereu mai multă autonomie”, aminteşte NYT.
„Spre surprinderea şi chiar îngrijorarea celor mai mulţi, campania referendumului pe tema apartenenţei la UE s-a axat pe identitatea locuitorilor Angliei”, explică Robert Tombs, istoric la prestigioasa Universitate Cambridge. Locuitorii Angliei au votat masiv pentru ieşirea din UE. Deşi analiştii cred că este vorba de o reacţie de opoziţie faţă de imigraţie şi de scepticism faţă de UE, Robert Tombs evocă un alt factor: sentimentul locuitorilor Angliei de subreprezentare în Marea Britanie. Pentru că, în ultimele decenii, Marea Britanie a reuşit să îşi păstreze unitatea doar prin „descentralizarea” autorităţii politice în celelalte trei naţiuni nonengleze – Ţara Galilor, Scoţia şi Irlanda de Nord – oferindu-le mai multă autonomie şi instituţii independente. Spre exemplu, doar Anglia nu are propriul Parlament, celelalte trei componente ale Marii Britanii având legislativele proprii, explică NYT.