Un oficial guvernamental britanic a declarat, vineri, că Rusia a trimis între 4.000 și 5.000 de militari în „unități organizate” în Ucraina, pentru a se alătura luptelor din jurul oraşelor Lugansk și Donețk, potrivit CNN.
„Este clar că Rusia a lansat incursiuni militare de amploare în Ucraina”, a declarat sursa britanică.
În pofida numeroaselor dovezi că trupele ruse sunt angajate direct în luptele din Ucraina, Moscova continuă să dezmintă orice implicare, iar această atitudine nu serveşte doar Kremlinului, ci şi acelor state europene care caută argumente să se opună înăspririi sancţiunilor împotriva Rusiei, se constată într-o analiză publicată vineri de agenţia Reuters şi citat de Agerpres.
La începutul săptămânii, zece paraşutişti ruşi au fost capturaţi pe teritoriul Ucrainei. NATO a publicat joi imagini captate din satelit ce confirmă prezenţa unor trupe şi echipamente militare ruse în estul acestei ţări. Un reporter al agenţiei Reuters a reperat blindate şi soldaţi fără însemne de partea rusă a frontierei cu Ucraina, iar locuitorii unui sat ucrainean din spatele graniţei spun că au observat şi ei astfel de trupe. În oraşul rus Pskov, ziariştii au fost îndepărtaţi dintr-un cimitir unde ar fi fost înmormântaţi în secret doi soldaţi ruşi. De asemenea, doi reprezentanţi ai unui ONG rus susţin că luna aceasta şi-au pierdut viaţa într-o singură bătălie de pe teritoriul Ucrainei 100 de soldaţi ruşi.
Totuşi, Moscova continuă să dezmintă orice intervenţie. Pentru preşedintele Vladimir Putin, negarea implicării ajută la păstrarea nivelului de ignoranţă al cetăţenilor săi faţă de un război pe care nu îl doresc, lucru foarte util mai ales în eventualitatea în care evoluţiile de pe front vor ajunge într-o zi să nu fie favorabile Rusiei. Într-un sondaj publicat marţi, numai 5% dintre ruşi sprijină ideea trimiterii de trupe în Ucraina, procent pe care analiştii îl pun pe seama amintirilor traumatizante ale războaielor din Afganistan şi Cecenia, când părinţii soldaţilor primeau scrisori prin care erau anunţaţi despre moartea copiilor lor pe front.
De asemenea, admiterea angajării Rusiei în conflict ar putea submina eforturile Kremlinului de a determina Kievul să recunoască mişcările separatiste din estul Ucrainei drept un fenomen legitim, ce poate fi inclus într-un eventual acord de pace.
În timp ce Statele Unite şi unele ţări europene, precum Marea Britanie sau Polonia, par să adopte o poziţie mai fermă faţă de intervenţia Rusiei în Ucraina, altele, cum ar fi Germania sau Franţa, încearcă să evite construirea unui tablou în care războiul să fie evident.
‘Masca a căzut’, a afirmat ambasadoarea SUA la ONU, Samantha Power, referindu-se la prezenţa trupelor ruse în estul Ucrainei. ‘Am văzut acţiunile Rusiei aşa cum sunt, un efort deliberat de a sprijini şi acum de a lupta alături de separatiştii ilegali într-o altă ţară suverană’, a adăugat ea.
În schimb, cancelarul german Angela Merkel s-a limitat să vorbească despre ‘relatări cu privire la prezenţa soldaţilor ruşi’ în Ucraina, iar preşedintele francez Francois Hollande a spus că o intrare a trupelor ruse în Ucraina ar fi ‘intolerabilă şi inacceptabilă’, dar a ţinut să adauge că această intervenţie nu a fost încă dovedită. De altfel, o concluzie fără echivoc că Rusia a început un război deschis în Ucraina ar fi putut să oblige Berlinul şi Parisul să sprijine ideea unor noi sancţiuni costisitoare pentru economiile lor şi în plus ar putea elimina posibilitatea unei înţelegeri cu Moscova privind soluţionarea conflictului din Ucraina.
Toţi aceşti factori externi şi de politică internă îi dau acum lui Vladimir Putin suficiente motive să meargă mai departe cu nerecunoaşterea vreunei implicări a trupelor ruse în luptele din estul separatist al Ucrainei.