VIER PFOTEN salută această decizie – o declaraţie clară că suferinţa animalelor în numele modei nu mai este acceptabilă – şi cere şi altor ţări să urmeze exepmplul Olandei.
Cu cele 6 milioane de nurci crescute anual pentru blană, Olanda este al doilea mare producător din Uniunea Europeană, după Danemarca. Discuţiile politice despre interzicerea fermelor de nurci au început încă din 1999. Camera Deputaţilor votase favorabil un proiect de lege privind interzicerea fermelor de nurci până în 2018, însă acesta nu a trecut şi de Senat. Principalul argument împotriva interdicţiei a fost legat de problemele financiare cu care se vor confruntă fermierii. De aceea, proiectul iniţial a fost modificat astfel încât să între în vigoare în 2024, urmad că fermierii să beneficieze de compensaţii totale în valoare de 28 de milioane de euro.
VIER PFOTEN speră că şi alte ţări să urmeze exemplul Olandei. „Dacă Olanda poate interzice din motive etice o industrie de 6 milioane de nurci pe an, susţinută de 159 de fermieri, nu vedem de ce alte ţări ar continuă să accepte o astfel de cruzime pe teritoriul lor”, a declarat Thomas Pietsch, expert în animale sălbatice la VIER PFOTEN.
În 1995 şi 1998, Olanda a anunţat interdicţia asupra fermelor de vulpi şi şinşile, intrată în vigoare din 2008. Cu noua interdicţie, Olanda va pune capăt întregii industrii a blănurilor. Marea Britanie, Austria şi Croatia au interzis deja fermele de nurci. Olanda este prima dintre ţările mari producătoare de blănuri, precum Danemarca, Finlanda, Polanda, China, SUA sau Canada, care decide să interzică total fermele de blănuri.
În România există 10 ferme de blană, în care sunt crescute peste 16.000 de vulpi, şinşile şi nurci. VIER PFOTEN solicită legislativului din România să adopte o interdicţie totală asupra fermelor de blănuri şi invită companiile din industria textilă şi casele de modă româneşti să se alăture programului internaţional Companii care au renunţat la blănuri (FFR).